Cu 23.000 euro și-au construit singuri o casă pe roți. Au redus facturile cu 95%

În 2017, Deni și Alin Sîrb, un cuplu de fotografi din Cluj-Napoca, și-au cumpărat un teren de 1300 metri pătrați în zona Iris-Dâmbul Rotund de lângă oraș. La acea vreme locuiau în centrul orașului, într-o casă mare și spațioasă, iar gândurile despre construcția unui tiny house erau doar vise.

Anii au trecut, orașul s-a aglomerat, iar în clipa în care au simțit din ce în ce mai tare „poluarea din aer” au luat decizia de a se apuca de treabă. Cu un buget de 27.000 euro, în iunie 2020, Deni și Alin au început să lucreze la căsuța lor. În decembrie 2020, erau deja mutați, cu mobila aproape gata și 23.000 euro cheltuiți în total.

Construcție și buget

Alin și Deni au pornit la drum cu un buget aproximativ de 27.000 euro. După câteva calcule amănunțite, au ajuns la concluzia că se vor încadra în 18.000 de euro. Acum, la final, mutați în casă și cu mobila în proporție de 95% gata, au tras linie la 23.000 euro. Vor să mai investească în curte – să planteze copaci, flori și să-și facă o grădină cu legume -, dar nu mai mult de 3000 euro.

Suprafața casei în care locuiesc Alin și Deni este de 49 metri pătrați, dintre care amprenta la sol este de 38 metri pătrați, iar dormitorul de la etaj are 11 metri pătrați. La parter există bucătăria și livingul împreună, baia și camera lui Matei, băiețelul lor de 11 luni. Baia și camera copilului sunt identice ca dimensiuni și au 5.8 metri pătrați.

În iunie 2020 s-au apucat de îngrădit și apoi de construcția în sine, dar au avut multe pauze în tot acest proces. S-au mutat definitiv pe 22 decembrie 2020, dar dacă ar fi lucrat constant, ei cred că ar fi terminat în două luni jumate.

Alin a lucrat 75% singur la construcția casei, dar a cerut ajutorul unui structurist pe partea de rezistență. „Restul de 25% este meritul familiei, căreia îi mulțumim, deoarece nu eram în stare să fac niciodată singur”, spune el.

Cei doi spun că mare parte din bani s-au dus pe materiale, iar manopera, în total, nu a depășit 1500 euro. Casuța e din panouri sandwich pe structura metalică, izolată la interior cu vată bazaltică. Iar la exterior e îmbrăcată în tablă neagră.

Au redus facturile cu 95%

Casa lor pe roți are apă din fântână, iar Alin a montat o fosă septică ecologică. Electricitatea este asigurată de panouri fotovoltaice.

„Avem toate electrocasnicele pe care le are o casă și fac față foarte bine. Dacă într-o săptămână avem o zi de soare e perfect, dacă nu, pornim câteva ore generatorul de backup”, spun ei.

Căldura este asigurată de un termoșemineu care face față mai bine decât se așteptau – erau obișnuiți cu 20 de grade în casă, iar acum au constant 23 de grade. Pentru asta, însă, trebuie să mai pună noaptea lemne pe foc, dar și-au asumat pe deplin această decizie. Când locuiau în centrul orașului cheltuielile erau cam cu 90-95% mai mari. Aici plătesc doar 70 de lei românești pe butelia de gaz o dată la două luni. Plus factura la net. Atât.

Sursa: lovedeco.ro

#tiny house #facturi #plati #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.