Cu 23.000 euro și-au construit singuri o casă pe roți. Au redus facturile cu 95%

În 2017, Deni și Alin Sîrb, un cuplu de fotografi din Cluj-Napoca, și-au cumpărat un teren de 1300 metri pătrați în zona Iris-Dâmbul Rotund de lângă oraș. La acea vreme locuiau în centrul orașului, într-o casă mare și spațioasă, iar gândurile despre construcția unui tiny house erau doar vise.

Anii au trecut, orașul s-a aglomerat, iar în clipa în care au simțit din ce în ce mai tare „poluarea din aer” au luat decizia de a se apuca de treabă. Cu un buget de 27.000 euro, în iunie 2020, Deni și Alin au început să lucreze la căsuța lor. În decembrie 2020, erau deja mutați, cu mobila aproape gata și 23.000 euro cheltuiți în total.

Construcție și buget

Alin și Deni au pornit la drum cu un buget aproximativ de 27.000 euro. După câteva calcule amănunțite, au ajuns la concluzia că se vor încadra în 18.000 de euro. Acum, la final, mutați în casă și cu mobila în proporție de 95% gata, au tras linie la 23.000 euro. Vor să mai investească în curte – să planteze copaci, flori și să-și facă o grădină cu legume -, dar nu mai mult de 3000 euro.

Suprafața casei în care locuiesc Alin și Deni este de 49 metri pătrați, dintre care amprenta la sol este de 38 metri pătrați, iar dormitorul de la etaj are 11 metri pătrați. La parter există bucătăria și livingul împreună, baia și camera lui Matei, băiețelul lor de 11 luni. Baia și camera copilului sunt identice ca dimensiuni și au 5.8 metri pătrați.

În iunie 2020 s-au apucat de îngrădit și apoi de construcția în sine, dar au avut multe pauze în tot acest proces. S-au mutat definitiv pe 22 decembrie 2020, dar dacă ar fi lucrat constant, ei cred că ar fi terminat în două luni jumate.

Alin a lucrat 75% singur la construcția casei, dar a cerut ajutorul unui structurist pe partea de rezistență. „Restul de 25% este meritul familiei, căreia îi mulțumim, deoarece nu eram în stare să fac niciodată singur”, spune el.

Cei doi spun că mare parte din bani s-au dus pe materiale, iar manopera, în total, nu a depășit 1500 euro. Casuța e din panouri sandwich pe structura metalică, izolată la interior cu vată bazaltică. Iar la exterior e îmbrăcată în tablă neagră.

Au redus facturile cu 95%

Casa lor pe roți are apă din fântână, iar Alin a montat o fosă septică ecologică. Electricitatea este asigurată de panouri fotovoltaice.

„Avem toate electrocasnicele pe care le are o casă și fac față foarte bine. Dacă într-o săptămână avem o zi de soare e perfect, dacă nu, pornim câteva ore generatorul de backup”, spun ei.

Căldura este asigurată de un termoșemineu care face față mai bine decât se așteptau – erau obișnuiți cu 20 de grade în casă, iar acum au constant 23 de grade. Pentru asta, însă, trebuie să mai pună noaptea lemne pe foc, dar și-au asumat pe deplin această decizie. Când locuiau în centrul orașului cheltuielile erau cam cu 90-95% mai mari. Aici plătesc doar 70 de lei românești pe butelia de gaz o dată la două luni. Plus factura la net. Atât.

Sursa: lovedeco.ro

#tiny house #facturi #plati #casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.