Rodica Verbeniuc demisionează din funcția de director Invest Moldova. Motivele personale pe care le-a invocat

În data de 21 iunie 2021, a fost înaintată cererea de demisie cu eliberarea din funcție din data de 30 iulie, a directorului general al Agenției de Investiții „Invest Moldova”, Rodica Verbeniuc. Aceasta a decis să se retragă din funcție din motive de ordin personal, legate de relocare și reunire cu familia, se anunță prin intermediul unui comunicat al instituției.

„Acum 3 ani, am acceptat cu mult entuziasm invitația de a reveni în Republica Moldova pentru a prelua conducerea unei instituții guvernamentale cu onorabilul mandat de a transpune în viață strategiile de promovare spre poziționarea țării noastre pe harta economică globală, în vederea atragerii investițiilor străine, susține exportatorii autohtoni în eforturile de acces pe piețe externe și spori atractivitatea Moldovei drept destinație turistică cu experiențe autentice.

Mi-am asumat să confrunt cu demnitate provocările legate de reorganizarea instituțională, schimbările de guverne, limitările generate de criza pandemică spre a le transforma în noi oportunități.

Dorința de a gestiona echilibrat prioritățile de viață și carieră mi-au determinat decizia de revenire la familie, având certitudinea că echipa de profesioniști integri ai Agenției de Investiții este pregătită de a valorifica în continuare rezultatele obținute.”

Rodica Verbeniuc a intrat în funcția de director general al Agenției de Investiții „Invest Moldova” pe 20 iulie 2018, având o experiență de peste 20 ani în mediul privat, gestionând relațiile publice, comunicarea strategică și de criză într-o corporație multinațională în domeniul telecomunicațiilor.

Participarea la formarea brand-urilor corporative locale și internaționale prin aplicarea strategiilor de promovare pe piețele din Moldova și Eurasia (Suedia, Turcia, Azerbaidjan, Georgia etc.) au conturat expertiza profesională pe dimensiunea promovării imaginii economice și investiționale a Republicii Moldova. Succesul proiectelor de responsabilitate social corporativă și al inițiativelor de sustenabilitate implementate atât în Moldova, cât și în Uzbekistan – țară, în care și-a desfășurat mandatul internațional timp de 3 ani, a fost alimentat de parteneriatele eficiente cu instituțiile internaționale, mediul asociativ și comunitățile locale.

#Rodica Verbeniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.