VIDEO. Cea mai adâncă piscină din lume s-a deschis în Dubai. Conține un oraș scufundat, cu galerii și încăperi

Cea mai adâncă piscină din lume – 60 de metri – a fost inaugurată în Dubai, orașul care se mândrește deja cu cea mai înaltă clădire de pe glob. Momentan, este accesibilă doar pe bază de invitație, dar în curând va fi deshisă publicului larg.

Piscina Deep Dive Dubai este plină cu 14 milioane de litri de apă – volumul a șase piscine olimpice – și este de cel puțin patru ori mai mare decât orice altă piscină de scufundări din lume. Guinness i-a acordat titlul „Piscina cea mai adâncă pentru scufundări” pe 27 iunie.

În prezent accesul se face doar cu invitație, dar piscina va fi deschisă publicului mai târziu în acest an.

Temperatura apei este menținută la 30 de grade Celsius, o temperatură confortabilă pentru purtarea unui costum de scafandru sau a unui costum de baie.

Componenta vedetă a Deep Dive Dubai este orașul subacvatic. Scufundătorii pot explora apartamente scufundateși abandonate și pot juca biliard sub apă. Sistemele de iluminat și de sunet de ultimă generație au fost montate în interiorul piscinei pentru a crea diferite atmosfere.

Piscina este, de asemenea, un studio de film subacvatic – cel mai mare de acest gen din regiune.

Deep Dive Dubai oferă cursuri atât pentru începători în scufundări, cât și pentru scafandri certificați. De asemenea, scafandrii pot explora singuri piscina și orașul subacvatic după un tur cu unul dintre ghizi, scrie Digi24.ro.

Aproximativ 56 de camere au fost instalate în jurul piscinei pentru a asigura securitatea cufundătorilor. De asemenea, are cea mai avansată cameră hiperbarică din regiune, cu o capacitate de 12 persoane, pentru cazuri de urgență.

Un sfat oferit de experți: Dacă vă scufundați în această piscină, timp de 24 de ore nu încercați să ajungeți în vârful Burj al Khalifa, la peste 300 de metri altitudine. Diferența prea mare de presiune vă poate afecta sănătatea.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.