Raport ONU: Nivelul foametei mondiale a crescut dramatic anul trecut. 10% din populația lumii e malnutrită

Nivelul foametei și al malnutriției mondiale s-a înrăutățit dramatic anul trecut, creștererea fiind probabil cauzată de pandemie, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU), publicat luni, citat de Reuters.

După ce a stagnat timp de cinci ani, numărul persoanelor subnutrite a crescut la aproximativ 768 milioane, anul trecut, echivalent cu 10% din populația lumii. Față de 2019, numărul persoanelor care suferă din cauza foametei a crescut cu aproximativ 118 milioane, se arată în raport.

„Din păcate, pandemia continuă să scotă în evidență punctele slabe ale sistemelor noastre alimentare, care amenință viețile. Nicio regiune a lumii nu a fost cruțată”, a precizat ONU.

Ediția din 2021 a „The State of Food Security and Nutrition in the World” a estimat că, pe baza tendințelor actuale, obiectivul ONU de a reduce foametea la zero până în 2030 nu va putea fi îndeplinit, la acel moment 660 de milioane de oameni urmând să sufere din cauza malnutriției.

Acest număr este cu 30 de milioane mai mare decât într-un scenariu în care pandemia nu ar fi avut loc.

„Cele mai mari temeri ale noastre se împlinesc. Foametea va dura ani, dacă nu chiar decenii„, a declarat economistul șef al Programului Alimentar Mondial (PAM), din cadrul ONU, Arif Husain.

Din cele 768 de milioane de oameni subnutriți, 418 milioane erau în Asia, 282 milioane în Africa și 60 milioane în America Latină și Caraibe. În Africa, însă, 21% dintre oameni sunt subnutriți, mai mult decât dublu față de orice altă regiune.

După scăderea de câteva decenii, insecuritatea alimentară a crescut de la mijlocul anilor 2010, în special în țările afectate de conflicte, încălzirea globală sau recesiuni economice.

Cu toate acestea, creșterea de anul trecut a fost egală cu cea a tuturor celor cinci ani anteriori.

#foamete #crestere #ONU

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După ce Ucraina a restricționat mișcarea capitalului, în urma invaziei Rusiei din februarie 2022, Banca Națională (NBU) este în proces de finalizare a unui amplu pachet de liberalizare. Măsurile sunt menite să susțină companiile locale și să atragă noi investitori, costul estimat fiind de 5,5 miliarde de dolari. Oficialii nu au furnizat o dată certă pentru adoptarea măsurilor.

Mai mulți oficiali ai băncii centrale au vorbit cu Reuters despre relaxarea restricțiilor pe mișcările de capital, conform Agerpres. În urmă cu doi ani, NBU a impus restricţii dure asupra ieşirilor de capital şi a înăsprit controlul asupra schimburilor de valută, în ideea de a menţine stabilitatea financiară. În paralel, economia Ucrainei s-a contractat cu aproape o treime în primul an de război.

Pe măsură ce companiile ucrainene s-au adaptat la război au existat solicitări pentru relaxarea restricţiilor vizând mişcările de capital. Graţie ajutoarelor financiare, în valoare de mai multe miliarde de dolari, venite de la partenerii occidentali, economia ucraineană a înregistrat un avans de 5,3%, anul trecut, în timp ce prognozele pentru acest an arată un avans de 3%.

„Va fi cel mai mare pachet de liberalizare a mişcărilor de capital de la debutul invaziei”, a precizat departamentul de comunicare al Băncii Naţionale a Ucrainei.

Printre măsuri ar urma să se afle: acordarea permisiunii de a plăti, parţial, noi dividende non-rezidenţilor, autorizarea plăţilor pentru importurile de servicii şi plata dobânzilor pentru vechile datorii.

O decizie este aşteptată să fie adoptată în curând, au precizat oficialii de la NBU, însă nu au furnizat şi o dată exactă, precizând că se mai lucrează încă la ultimele detalii care vor fi discutate şi cu Fondul Monetar Internaţional, un important susţinător financiar al Ucrainei.

Banca Naţională a Ucrainei a început anul trecut să relaxeze restricţiile impuse mişcărilor de capital. Unul din primii paşi a fost introducerea unui curs de schimb mai flexibil, relaxând cursul de schimb fix pentru hrivna ucraineană. De asemenea, banca centrală a publicat o foaie de parcurs pentru noi măsuri de relaxare, atunci când războiul şi situaţia economică o vor permite.

Printre restricţiile cu care se confruntă, în prezent, companiile din Ucraina se regăseşte atât accesul limitat la achiziţiile de valută, cât şi limite la derularea anumitor plăţi operaţionale.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Andri Pişni, a afirmat anterior că banca centrală este aproape de a finaliza prima etapă a liberalizării, în condiţiile în care ajutorul financiar extern vital pentru acest an a fost asigurat.

La data de 1 aprilie 2024, rezervele valutare ale NBU au atins un nivel-record de 43,76 miliarde de dolari. Banca centrală estimează costul noilor măsuri de liberalizare la aproximativ 5,5 miliarde de dolari.

Una dintre cele mai cerute măsuri este posibilitatea firmelor de a plăti pentru importurile de servicii, precum marketing, publicitate şi consultanţă de business, în contextul în care companiile ucrainene încearcă să intre pe noi pieţe şi să urmărească noi oportunităţi de creştere, pentru a contracara pierderile suferite acasă din cauza războiului.