(FOTO) Familiile a cinci eroi decedați în Războiul de la Nistru, primite în vizită de președinta țării

Președinta țării, Maia Sandu, s-a întâlnit astăzi cu familiile a cinci eroi căzuți pe câmpul de luptă în timpului Războiului de la Nistru, în contextul marcării astăzi a 29 de ani de la conflictul armat.

Este vorba de familia lui Alexandru Ticot, care a decedat în luptele pentru Tighina la doar 22 de ani. Fiica lui avea atunci o lună.

Gheorghe Cașu, fiul doctorului habilitat, matematicianului Alexei Cașu, a decedat la 21 de ani la Dubăsari.

Sergiu Kulațkii a decedat la 23 de ani la Tighina.

Filip Lupașcu a decedat la 32 de ani pe platoul de la Coșnița, lăsând orfani doi băieți.

Anatolii Popovici, judecător, a decedat la 30 de ani la Tighina – au rămas orfani doi copii.

„Azi am fost onorați să primim la Președinție familiile a cinci eroi căzuți în luptele din 1992. Am discutat cu familiile lor despre pierdere, suferință și recunoștință. A fost o discuție răvășitoare, care m-a convins, o dată în plus, că trebuie să facem mai mult pentru a înveșnici memoria celor căzuți și pentru a le face mai bună viața urmașilor lor, a rudelor apropiate. Azi am pomenit cei cinci eroi, am aflat multe despre ce fel de oameni au fost, despre golul lăsat în familiile lor. Nici lacrimile și nici cuvintele nu pot alina durerea acestor familii. Și ca ele sunt sute de familii din Moldova. Inclusiv familii care au pierdut tați, soți și fii după război, în urma rănilor primite. Ca societate avem misiunea să le cunoaștem istoriile. Să le fim alături”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Amintim că, astăzi, în întreaga țară au fost comemorații eroii decedați în Războiul de la Nistru. De asemenea, în școlile din țară au fost organizate lecții patriotice online, unde veteranii conflictului armat le-au povestit copiilor despre războiul moldo-rus de la Nistru.

#presedinta tarii #Maia Sandu #Razboiul de la Nistru

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.