Va putea statul achita pensiile și salariile până la învestirea unui nou guvern după anticipate?

În pofida unor venituri mai mici decât cele prognozate în buget, „situația este gestionabilă”, iar cetățenii n-ar trebui să-și facă prea mari griji privind asigurarea plăților pensiilor și salariilor „până la instalarea unui nou guvern după anticipate”. Asigurările vin din partea vicepreședintei Partidului Acțiune și Solidaritate Natalia Gavrilița, candidatul redesemnat de președinta Maia Sandu la funcția de prim-ministru, în condițiile în care atât formațiunea, cât și șeful statului pledează pentru alegeri anticipate, iar unele voci își exprimă îngrijorarea privind capacitatea guvernului actual în exercițiu de a gestiona situația.

Potrivit Nataliei Gavrilița, Moldova a intrat în această criză cu „un pic de rezerve”, datorate reformelor care au fost făcute în cadrul programului cu Fondul Monetar Internațional după „furtul miliardului”, fapt ce a dus la „o situație bună în sistemul bancar – sistemul bancar are lichidități suficiente pentru a credita statul” și „mai puțin finanțează, din păcate, sectorul real”, afirmă Gavrilița. La fel, anul trecut Moldova a primit de la FMI aproape 300 de milioane de dolari care au intrat pe conturi pentru a diminua efectele crizei, iar pe contul Ministerului Finanțelor există anumite rezerve.

„Foarte mult depinde de ce se va întâmpla în această primăvară. Să vedem care vor fi situațiile financiare, cum vor evolua aceste venituri prognozate la sfârșitul lunii martie când, de obicei, companiile își plătesc impozitele anuale. Este foarte important să urmărim evoluțiile în economia reală. Dacă nu există suficientă deschidere sau dialog cu oamenii de afaceri, s-ar putea să existe o descreștere care se va reflecta și asupra veniturilor”, a mai spus Natalia Gavrilița în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR Moldova.

În orice caz, a afirmat ea, „deocamdată situația este gestionabilă” și „există suficiente resurse și suficiente rezerve pentru a acoperi plățile care au fost puse în buget”. „Putem discuta dacă aceasta este cea mai bună utilizare sau nu, dar pentru bugetul anului 2021 există resurse și există resurse până a fi rezolvată problema cu anticipatele. De aceea, oamenii nu ar trebui să-și facă griji de capacitatea statului de a plăti pensii și salarii în următoarele luni. Există anumite riscuri, dar ar trebui să existe anumite fonduri în situația în care rămânem cu aceeași situație economică, nu se agravează situația pandemică etc., dar în situația actuală, există suficiente resurse până la instalarea unui nou guvern după alegeri anticipate”, a dat asigurări candidatul desemnat repetat la funcția de premier.

Situația însă ar putea lua o altă întorsătură dacă „prelungim această agonie” și vor continua să fie adoptate decizii care „nu sunt în interesul oamenilor, nu vin cu un pachet comprehensiv și mare pentru susținerea economiei” și dacă „nu primim banii din exterior”. „De aceea, dacă noi împingem această agonie atunci la sfârșitul anului sau poate chiar mai devreme s-ar putea să ne trezim în această situație”, a avertizat în cazul dat Gavrilița.

Cât ține de resursele necesare pentru organizarea alegerilor anticipate, potrivit ei, acestea ar putea fi organizate din fondul de rezervă al Guvernului. Dar „trebuie să vedem și decizia Curții Constituționale referitor la competențele Guvernului (n.r. în exercițiu)”, pentru că „ar putea să existe opțiuni dictate de deciziile Curții”. „Trebuie să ajungem la această situație și sunt sigură că pentru exprimarea voinței cetățenilor se vor găsi bani”, a conchis ea, adăugând că alegerile anticipate ar fi o situație excepțională, deci ar putea fi folosit fondul de rezervă în acest sens.

#pensii #FMI #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.