Insula care s-a transformat dintr-o zonă agricolă într-una dintre cele mai frumoase destinații turistice din Grecia

16 Iul. 2021, 17:38
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
16 Iul. 2021, 17:38 // Au Bani //  MD Bani

Lemnos este o insulă situată în partea de nord a Mării Egee. Din punct de vedere administrativ aparține prefecturii Lesbos, având o suprafață de 477 km². Multă vreme, Lemnos a fost un loc dedicat exclusiv agriculurii, fiind cutreierat doar de localnici. Odată ce antreprenorii au început a investi potențialul turistic al insulei a crescut. Unul dintre antreprenori care a „băgat” banii aici este Stelios Mantzaris, proprietarul hotelurilor Varos Village și Varos Village Boutigue, dar și președintele hotelierilor din Lemnos.

Antreprenorul a investit aproximativ 16 milioane de euro din fonduri proprii pentru a readuce la viață satul Varos, un sat care nu exista din punct de vedere turistic în urmă cu mai bine de 10 ani. Chiar dacă a reanimat localitatea, tradiția și arhitectura locului au fost păstrate.

Pentru a reînvia acest sat, Stelios Mantzaris a folosit un concept pornit în Italia în anii ’80, care se numește “albergo diffuso” – hotel dispersat. Este un tip de hotel care nu se află într-un singur loc, ci în diferite clădiri istorice dintr-o comunitate mică, care sunt renovate și construite păstrând arhitectură inițială. Astfel, Stelios a transformat vechea maternitate a satului, casa doctorului din localitate sau hambarele locului în hotelul dispersat Varos Village Hotel & Residences. Iar pentru această idee, Varos Village a primit 14 premii din partea industriei ospitalității din Grecia, ultimul și cel mai important fiind pentru sustenabilitate.

Odată cu investiția lui Stelios, Lemnos și Varos au devenit din ce în ce mai vizitate, lucru care a determinat și alți antreprenori – hotelieri, dar nu numai – să se dezvolte în zonă.

Un astfel de business este crama Estate Chatzigeorgiou, care produce vinuri premiate în toată lumea. La fel ca și Stelios Mantzaris, Petros Chatzigeorgiou trăia în Atena, unde avea propria afacere. Dar o vizită pe insula Lemnos, de unde provenea familia sa, l-a inspirat să înceapă aici producția de vin. Viziunea sa a fost lansarea rafinatului soi local, Muscat din Alexandria pe piețele interne și internaționale. În prezent, el este proprietarul unei crame moderne, producătoare de vinuri recunoscute în toată Grecia și nu numai.

Un alt business dezvoltat în ultimii ani în Lemnos este glampingul Surf Club Keros. Iubitorii sporturilor pe apă (windsurfing, kitesurfing) pot beneficia aici de o vacanță în mijlocul naturii, având la dispoziție toate facilitățile unei cazări într-un hotel de 4 sau 5 stele. Prețul pentru o noapte de cazare în glampingul Keros este cuprins între 130-170 de euro/noapte pentru un cort de 4 persoane și începe de la 35 de euro pe noapte pentru unul de 2 persoane.

De ce să vizitezi Lemnos?

Lemnos are plaje lungi cu nisip fin, golfuri adăpostite, peisaje cu roci vulcanice sau sate tradiționale cu case de piatră.

Ruinele Hefistiei sunt ceea ce a rămas dintr-un oraș antic care a înflorit în timpul secolelor al V-lea și al IV-lea î.Hr. Zeul Hephaistos a fost protectorul acestui oraș, care i-a fost închinat. Ruinele teatrului de aici reprezintă un obiectiv turistic pe care nu trebuie să îl ratați într-o vacanță în Lemnos.

Potrivit localnicilor, în Lemnos sunt peste 140 de plaje, unele mai bine amenajate, altele mai sălbatice, însă majoritatea cu nisip foarte fin. Printre cele mai frumoase plaje ale insulei Lemnos:

  • Plaja Keros – recunoscută în rândul celor pasionați de windsurfing și alte sporturi nautice;
  • Plaja Thanos – aici gășiți nisip fin și apă foarte curată, un loc ideal pentru familii;
  • Plaja Havouli – nisip fin, apă turcoaz și beach bar;
  • Plaja Gomati – plajă sălbatică, căutată de iubitorii de sporturi nautice;
  • Plaja Fanaraki – populară în rânduș tinerilor;
  • Plaja Artemida – plajă sălbatică;
  • Plaja Neftina – plajă sălbatică;
  • Plaja Saravari – perfectă pentru cei veniți cu cortul sau cu rulota;
  • Plajele din Myrina.

Satele insulei sunt adevărate opere de artă din piatră. Astfel, indiferent unde te vei opri vei descoperi bijuterii arhitecturale din piatră, cu finisaje uimitoare și reliefuri decorative

Sursa: WallStreet.ro

21 Nov. 2026, 10:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 10:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

România pregătește construcția unui nou pod rutier peste Prut, în zona Stânca–Costești, care va permite camioanelor să traverseze frontiera cu Republica Moldova fără să mai utilizeze drumul de pe barajul lacului de acumulare. Proiectul prevede un pod de 170 de metri, o șosea de legătură de 5,73 kilometri și un punct vamal modern, cu șase porți pe fiecare sens de circulație. Costul estimat al lucrărilor se apropie de jumătate de miliard de lei românești.

Potrivit documentației de mediu consultate de publicația APIX.ro, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pregătește investiția în județul Botoșani, cea mai mare parte a noii legături rutiere urmând să fie construită pe teritoriul Republicii Moldova.

În prezent, traversarea frontierei la Stânca–Costești se realizează pe barajul lacului de acumulare. Din motive de siguranță, circulația și staționarea camioanelor sunt restricționate, ceea ce contribuie la formarea blocajelor în punctul de trecere a frontierei.

Noul pod va fi amplasat mai la sud de actuala trecere, iar infrastructura vamală va include benzi dedicate camioanelor, pentru fluidizarea transportului de mărfuri între cele două țări.

Conform proiectului, pe teritoriul României, drumul se va desprinde din DN24C printr-un sens giratoriu amplasat la aproximativ 300 de metri de localitatea Stânca, din orașul Ștefănești. Traseul va continua circa 1,7 kilometri până la frontieră, după care va traversa Prutul și se va prelungi cu aproximativ patru kilometri pe teritoriul Republicii Moldova, până la conectarea cu drumul regional R7.

Șoseaua va avea inițial câte o bandă pe sens, însă proiectanții propun rezervarea terenului necesar pentru o eventuală extindere ulterioară la profil de drum expres.

Studiul de fezabilitate analizează două soluții tehnice pentru realizarea podului. Prima variantă, cu grinzi metalice și placă de beton, presupune lucrări estimate la 477,1 milioane de lei românești, fără TVA. Cea de-a doua variantă, cu structură din beton, ar costa aproximativ 480,8 milioane de lei românești.

Aceste sume reprezintă doar costurile lucrărilor de construcții și montaj, valoarea totală a investiției urmând să fie stabilită ulterior.

În ceea ce privește calendarul, proiectanții estimează șase luni pentru elaborarea proiectului tehnic și obținerea documentației de autorizare, urmate de 24 de luni pentru execuția lucrărilor. Termenele sunt estimative, nefiind anunțată deocamdată o dată certă pentru începerea șantierului.