Vinificatorii moldoveni au explorat cramele din România și Bulgaria. Ce presupune proiectul transfrontalier WINET

În perioada 4-11 Iulie, mai mulți vinificatori autohtoni au explorat vinării din România și Bulgaria, în cadrul unui program de schimb de bune practici. Inițiativa a fost organizată de Proiectul transfrontalier WINET, finanțat de Uniunea Europeană, care are drept scop dezvoltarea comerțului și a relațiilor de colaborare în cadrul sectorului vinicol din cele 3 țări.

Astfel,producătorii de vin au vizitat mai întâi vinăriile din Bulgaria, din orașul Vidin și Stara Zagora. Printre companiile care și-au deschis ușile pentru specialiștii din Moldova se numără și Betterhalf Garage Wines, Alexandra Winery & Vineyards, Edoardo Miroglio wine. Vinificatorii noștri au avut posibilitatea să discute cu omologii lor noile tendințe din industrie, oportunități și probleme care au apărut în timpul pandemiei și soluțiile pe care le-au identificat. De asemenea, au făcut schimb de idei și practici care s-au dovedit a fi utile în ajustarea procesului de producere și comercializare la cerințele existente pe piața mondială.

În același timp, o altă delegație cu reprezentanți din sectorul vitivinicol, însoțiți de membri ai organizațiilor de susținere a afacerilor, a participat la un tur al cramelor din România. Vizitele au început în orașul Cernavodă, la crama Rasova. Acolo, vinificatorii au vorbit despre similitudini, dar și diferențe în metodele de creștere și prelucrare a strugurilor și de producere a vinurilor.

Experiența a continuat la Crama Trantu Murfatlar și Crama Hamangia. Gazdele și-au prezentat plantațiile de viță de vie, precum și tehnologiile utilizate la realizarea licorii lui Bachus. Programul a culminat cu o degustare în care, pe lîngă aromele similare celor pe care le găsim în vinurile autohtone, specialiștii din Moldova au apreciat caracterul specific oferit de terroirul acestei zone.

Participanții din Moldova au rămas de impresionați de modul în care colegii din cele două țări își organizează în vinăriile lor componenta turistică. Ei su descoperit încă o dată că vinificatorii din Bulgaria și România punaccent nu doar pe calitatea vinului, dar și pe modul în care sunt primiți vizitatorii la crame și experiența pe care o trăiesc. Pentru ei este important ca orice oaspete să plece cu un vin bun, dar și cu o stare de bine, determinată de faptul că a văzut locuri frumoase și a învățat lucruri interesante despre istoria și tradiția acelor locuri.

„A fost foarte interesant să discutăm cu proprietarii de la micile vinării din Bulgaria, care ne-au povestit despre modelul lor de business și despre cei 22 de mii de turiști care îi vizitează în fiecare an. Am venit cu unele idei și cu dorința de a investi în această parte a afacerii noastre și de a o dezvolta.” a declarat Dan Prisăcaru de la vinăria Familia Mea.

Vizitele pe care le-au avut vinificatorii moldoveni le oferă posibilitatea să privească afacerea dintr-o altă perspectivă, să preia unele practici de succes și să le adapteze la cerințele pieței interne. În urma acestora, toți paticipanții au rămas mulțumiți și au venit cu reacții pozitive.

„Orice schimb de experiență este benefic. Oportunitatea de a discuta cu colegii de breaslă din alte țări, de a afla ce metode utilizează te ajută să-ți analizezi propria afacere și îți oferă idei cum să devii mai bun” menționează Ilie Gogu de la Gogu Winery.

WINET este un proiect transfrontalier din Regiunea Mării Negre, care include trei țări: Moldova, România și Bulgaria. Misiunea proiectului este de a spori comerțul și cooperarea în sectorul vitivinicol.

#vinarii #crame #vinificatori #beciuri #schimb de practici #vizite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 300 de mii de moldoveni cu cetățenie română riscă să rămână fără cartea de identitate urmare a noilor modificări la legislație intrate în vigoare peste Prut, potrivit anunțului Just Consult.

„Cetățenii Republicii Moldova care dețin cetățenie română și au carte de identitate românească se confruntă cu acțiuni abuzive ale autorităților române. După verificarea la adresa de domiciliu, autoritățile rețin actul de identitate pentru a fi anulat. Aceste acțiuni au ca rezultat limitarea drepturilor acestor cetățeni, inclusiv dreptul la un act de identitate românesc și dreptul la libera circulație”, susține Just Consult.

De la 10 iunie 2023, au intrat în vigoare noi reguli pentru românii care locuiesc la o altă adresă decât cea din buletin. Potrivit noii legi, persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligate în termen de 15 zile să își facă mutația.

„Persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din buletin de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil”, se arată în lege. Nerespectarea acestor reguli atrage amenzi cuprinse între 75 și 150 de lei românești.

Mulţi moldoveni de peste Prut îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană, iar proprietarii de locuinţe fac din asta o afacere.

Pentru mii de persoane din Republica Moldova, câteva localităţi de peste Prut sunt „acasă” doar în acte. Aceştia îşi fac buletine de România pentru a putea munci în Uniunea Europeană.

De exemplu, în trei comune din judeţul Iaşi, există cel puţin câte o casă cu locuitori fantomă. Unii dintre ei nici nu au trecut măcar să vadă cum arată casa în care locuiesc oficial. Totodată, la Galați, există o casă cu 3000 de rezidenți.