CEC a întrerupt până duminică examinarea subiectului privind rapoartele financiare

Comisia Electorală Centrală (CEC) a întrerupt până duminică, ora 14.00, examinarea subiectului privind rapoartele pe veniturile și cheltuielile concurenților electorali în campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, la situația din 9 iulie. Comisia a identificat o donație care depășește plafonul electoral în cazul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), fapt ce urmează a fi verificat după ce reprezentantul AUR a prezentat acte infirmative ale faptului, transmite IPN.

Potrivit președintelui CEC, Dorin Cimil, analizând rapoartele, Comisia Electorală a constatat că BeCS, PACE, Congresul Civic, Partidul Șor, PDM, PDCM, Partidul NOI, Partidul Schimbării, Blocul electoral „Renato Usatîi”, PAS, Platforma DA, PUN, Partidul „Democrația Acasă” au încasat donații de la persoanele fizice atât cu venituri obținute în țară, cât și peste hotare, mărimea acestora nedepășind plafonul stabilit de Codul Electoral. Excepție face un donator, persoană fizică, care a donat pentru AUR 22,8 mii de lei.

Reprezentantul AUR a remarcat că este vorba despre o greșeală tehnică. Donația a fost făcută două persoane diferite, cu același nume, tată și fiu. Acesta a prezentat acte confirmative care urmează a fi verificate.

De asemenea, analiza rapoartelor financiare arată că 70 de persoane fizice donatoare din țară nu au avut niciun venit declarat la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) sau au avut declarat venit mai mic decât suma donată pentru perioada 2018-2020. CEC nu dispune de instrumentele necesare pentru a putea investiga toate aspectele provenienței sumelor, respectiv sesizează SFS.

Partidul Politic Șor, BeCS, PACE, Partidul „Congresul Civic”, Platforma DA și Partidul Schimbării au declarat donații din pensii, care s-au confirmat la CNAS. Dorin Cimil a adus aminte că, potrivit Codului Electoral, pentru finanțarea partidelor politice pot fi utilizate doar resursele financiare parvenite din activitatea de salariat, întreprinzător, științifică sau cea de creație desfășurată de cetățenii Republicii Moldova în țară sau peste hotare.

Nu au deschis un fond electoral și nu au făcut cheltuieli financiare: Partidul Verde Ecologist, Partidul „Patrioții Moldovei” și Partidul Politic „Noua Opțiune Istorică”.

#rapoarte financiare #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive