A fost elaborată Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur

În cadrul proiectului „Suport în procesul post-ratificare a Convenției Minamata de către Republica Moldova prin consolidarea capacităților de eliminare și reducere a riscurilor asociate cu mercurul” implementat de către Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului” și finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, a fost elaborată „Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” pentru perioada 2021 – 2023. Pentru a crește nivelul de conștientizare a maselor cu privire la expunerea și reducerea deșeurilor de mercur vor fi organizate mai multe evenimente.

„Strategia de comunicare și sensibilizare privind reducerea riscului de expunere la mercur” este destinată instituțiilor naționale şi actorilor cheie din domeniul mediului, sănătății, educației, mediului asociativ și neguvernamental ce desfășoară activități conexe acestui subiect, mediului de afaceri, precum și publicului larg. Aceasta are drept scop reducerea expunerii la obiectele în special de măsurare ce conțin mercur/sau produs de mercur, utilizate în sectorul de sănătate și nu doar, în special printre femei şi copii.

Astfel, pentru a sensibiliza și spori nivelul de conștientizare a publicului țintă cu privire la importanța eliminării și reducerii deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur, urmează a fi desfășurate activități precum: evenimente media, comunicate de presă, reportaje și articole, infrografice, producții video, materiale informative și altele activități.

Mesajele cheie ce urmează a fi promovate în spațiul informațional se referă la:

Deșeurile de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur constituie pericole pentru sănătatea umană și pentru mediu;
Întreaga societate este responsabilă pentru eliminarea și reducerea deșeurilor de mercur, inclusiv a produselor și obiectelor ce conțin compuși de mercur;
Din 1 ianuarie 2021, este interzis importul de obiecte, bunuri sau produse ce conțin mercur sau adaos de mercur/compuși de mercur;
Produsele, dispozitivele și obiectele ce conțin compuși de mercur trebuie să fie substituite cu dispozitive alternative (termometre, sfigmomanometre);
Altele.

Instituția Publică „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului”, creată prin Hotărârea Guvernului nr.1249/2018, asigură implementarea proiectului de asistență oferit Republicii Moldova în cadrul Acordului de cooperare dintre Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, semnat de partea moldovenească la 26 august 2020.

Acest proiect se încadrează în cadrul angajamentelor asumate de Republica Moldova ca parte la Convenția de la Minamata cu privire la mercur, ratificată prin Legea nr. 51/2017, cu impact asupra protecției sănătății omului și a mediului înconjurător de la emisiile și deversările mercurului și compușilor de mercur.

#mercur #expunere #strategie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat peste 219 mii de tone de produse petroliere în primul trimestru al anului 2026, în timp ce prețurile la carburanți au înregistrat creșteri semnificative pe fondul tensiunilor din Golful Persic și al perturbărilor de pe piețele internaționale, arată raportul ANRE privind monitorizarea pieței produselor petroliere.

Potrivit documentului, motorina a rămas principalul produs petrolier importat, cu 155,7 mii tone sau 71% din totalul importurilor, urmată de benzină – 49 mii tone și gazul lichefiat – 14,3 mii tone.

Unul dintre cele mai interesante aspecte semnalate de ANRE este schimbarea structurii importurilor de benzină. Pentru prima dată în perioadele monitorizate de autoritate, România nu a mai asigurat aproape integral necesarul de benzină al Republicii Moldova, cota acesteia coborând la 74%. În schimb, Bulgaria a furnizat 22,9% din importuri, iar Serbia 2,9%. ANRE explică această schimbare prin indisponibilitatea rafinăriei Petrotel și restricțiile generate de sancțiunile internaționale.

Și în cazul motorinei s-a observat o diversificare accentuată a surselor de aprovizionare. România a rămas principalul furnizor, cu 64,5% din importuri, însă volume importante au venit și din Turcia (16,7%), Bulgaria (8,3%), Arabia Saudită (5,5%) și Israel (1,7%). Potrivit ANRE, această evoluție este legată inclusiv de efectele conflictului din Golful Persic și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare.

Raportul relevă și o explozie a costurilor de import. Prețul mediu de import al motorinei a crescut de la 721,8 dolari pe tonă în ianuarie la 1.164,2 dolari pe tonă în martie, ceea ce reprezintă o majorare de 61,3% în doar două luni. În cazul benzinei, prețul de import a urcat cu 23,5%, până la 900,8 dolari pe tonă.

Creșterile s-au reflectat rapid și la pompă. Potrivit ANRE, prețul mediu al motorinei standard a urcat de la 18,96 lei/litru în ianuarie la 25,68 lei/litru în martie, ceea ce înseamnă o scumpire de 35,4%. Benzina A95 standard s-a scumpit cu 17,1%, de la 22,44 lei/litru la 26,28 lei/litru.

În pofida creșterii prețurilor, consumul intern a rămas ridicat. Motorina standard continuă să fie cel mai solicitat carburant din Republica Moldova, deținând aproape 72% din vânzările angro și aproape 57% din vânzările cu amănuntul. Volumul total al vânzărilor cu amănuntul a crescut cu peste 32,8 milioane de litri față de aceeași perioadă a anului trecut.