Turismul din Grecia nu şi-a revenit. Antreprenorii dau vina pe guvern: „Nu a acţionat cum trebuie”

Până la pandemia globală de coronavirus, turismul aducea o contribuție de peste 10% la PIB-ul Greciei. De exemplu, în 2019, Grecia câștigase din turism peste 21 de miliarde de euro, adică 12,5 din Produsul Intern Brut.

Începând cu anul trecut situația s-a înrăutățit, iar acum nu pare să se îmbunătățească. Antreprenorii au fost grav afectați de situație. Nicole Christatu se ocupă de afacerea familiei ei, o cofetărie care este deschisă încă din anul 1936.

„Consider că guvernul nu a acționat cum trebuie în timpul pandemiei. Am fost în carantină timp de 8 luni, dar avem în continuare o incidență mare. Afectează foarte mult angajații. Afectează economia deoarece restaurantele și hotelurile nu nu mai funcționează cum trebuie, iar oamenii nu mai sunt plătiți nici măcar vara. Iarna este cu atât mai greu”, a spus Christatu.

Operatorii de turism se așteptau ca anul acesta să recupereze 30-35% din pierderile anului trecut. Situația din Mykonos, unde muzica a fost interzisă în cluburi le-a stricat planurile multora. Acum, turiștii preferă să se îndrepte către destinații unde restricțiile nu sunt atât de drastice, cum ar fi Bulgaria sau Turcia, scrie Aleph News.

Desigur, turiștii care nu se lasă intimidați de restricții, au găsit foarte repede alternative pentru a se distra în continuare. Majoritatea au ales să vină cu boxele portabile sau chiar să asculte muzică de pe telefon în locațiile care înainte de pandemie erau animate de petreceri extravagante.

#Redresare economică #antreprenori #economie #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.