(VIDEO) Propuneri de amendamente la Legea privind piața produselor petroliere

Legea privind piața produselor petroliere trebuie să asigure un echilibru între interesul consumatorului și funcționalitatea sistemului petrolier. În acest sens, petroliștii, experții și persoanele interesate au venit cu propuneri în cadrul consultărilor publice cu referire la amendamentele asupra legii menționate. Potrivit acestora, e nevoie să se intervină și pe metodologie, și pe marja comercială specifică adoptată.

Potrivit spuselor lui Eugen Carpov, director ANRE, noul proiect de lege constituie o temelie foarte bună, cu elementele care readuc logica inițială – ca prețurile să fie plafonate de ANRE, nu de fiecare companie, să existe o transparență totală și o corectitudine în formarea prețuirilor și nimeni să nu aibă întrebări.

La rândul său, Ana Groza, director executiv la Asociația Investitorilor Străini, susține că nu se acceptă reglementarea excesivă a pieței, având în vedere angajamentele internaționale și Constituția țării. Dar pentru că se insistă cu plafonarea prețurilor, Asociația va contribui la procesul de elaborare a amendamentelor, ca să asigure o calitate bună a proiectului. Una dintre propuneri ar fi ca marja comercială specifică pentru următoarea perioadă, următorul an calendaristic, să fie ajustată inclusiv la impactul indicelui prețurilor de consum și la cursul valutar. Marja comercială specifică urmează să includă toate costurile variabile și fixe relevante ale companiilor, marja de transport primar, inclusiv transportul până în stații, costurile de depozitare, manipulare și costurile adiționale obligatorii.

Cornel Constantinescu, reprezentant Petrom Moldova, spune că nu este necesar să existe coeficient de eficientizare. În opinia sa, dacă o companie are costuri mai mari, automat va fi obligată să micșoreze prețurile. Cei care au avut costuri mai mici deja au făcut această eficientizare.

Mariana Solomon, reprezentantă Bemol Retail, consideră că nu este potrivită noțiunea de „cumpărător cu ridicata”. Consumul propriu cu ridicata creează o practică netransparentă, și anume fenomenul stațiilor mini-peco. Este o abordare defectuoasă, care determină vânzarea înafara oricăror reglementări și licențieri. Aceasta creează condiții discriminatorii pe piața cu amănuntul. Un alt aspect ține de fixarea prețului. Compania este de acord ca prețurile să fie fixate de ANRE o dată la 15 zile. În acest fel consumatorii vor vedea efectul vizibil al reglementărilor.

Victor Parlicov, expert în energetică, dezaprobă propunerea de reducere a spațiului de stocare, de la 5000 la 1000 de tone, menționând că acest lucru vine în contradicție cu tendința de transpunere a directivei cu privire la securitatea stocurilor. În opinia sa, e nevoie nu doar de spații de stocare, dar și de stocuri, și nu de 5000 de tone, dar stocuri pentru 60 de zile, în conformitate cu directiva europeană.

Legea cu privire la plafonarea prețurilor la produsele petroliere a fost promulgată de președintele Maia Sandu, la 5 mai 2021. Atunci, șefa statului a declarat că legea venită de la Parlament conține prevederi confuze, probabil introduse acolo intenționat de anumiți deputați, dar a decis că e mai bine să o semneze așa cum este și să se vină cu redactări imediat după alegeri. Noul Parlament va trebui să îmbunătățească această lege și, împreună cu Guvernul, să facă ordine în domeniu.

#propuneri #amendamente #plafonare #preturi #petrol #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.