Un nou complex turistic va apărea în Delta Dunării. Mohammad Murad: Vreau să transform Delta în Maldive

În Delta Dunării va apărea un nou complex turistic, creat de investitorul Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori din domeniul turistic.

Murad spune că întotdeauna a văzut un Maldive în Deltă. Acesta intenționează să ridice un complex turistic în regiune, despre care nu a dezvăluit încă foarte multe detalii, scrie Wall Street.ro.

”Delta Dunării este un loc aparte. Vorbim despre un complex turistic pe orizontală, am chiar azi ședința pentru aprobarea sa. Este un proiect în care vor fi investiți, în total, circa 15 milioane de euro (șapte, în prima fază)”, a mărturisit Murad pentru Wall Street.

Proiectul ar urma să fie finalizat în următorii doi ani.

Murad critică vehement statul român și lipsa de interes a acestuia, descriindu-l un simplu colector de taxe. În plus, investitorul propune și o dezbatere între mediul public și privat, prin care să fie comparate implicațiile, dar și salariile celor angajați în cele două sectoare.

„Am băgat miliarde în statul român prin investiții, taxe și impozite. Statul a rămas un observator și un colector de taxe”, a subliniat investitorul.

Cine este Mohammad Murad

Mohammad Murad a venit în România la vârsta de 17 ani, cu gândul să studieze medicina. A început la Iași, după care s-a mutat la București. A intrat în mediul de afaceri în 1991, începând în domeniul alimentar, iar în 1992 a deschis primul magazin SpringTime. După anii 2000, cele mai multe investiții făcute de Mohammad Murad au fost orientate nu doar către industria hotelieră, ci și către zona imobiliară.

În 2002, Murad a înființat compania Triumf Construct, după ce înainte cu doi ani demarase deja construcția de locuințe din zona Șisești, în nordul Capitalei. În perioada 2002-2003, a făcut și primele apartamente turistice de pe malul Mării Negre, situate în complexul Coral Beach din zona Năvodari–Mamaia Nord. În 2005 și-a direcționat afacerile din industria hotelieră și către București, unde a inaugurat Phoenicia Grand Hotel, din apropierea aeroportului Băneasa, în nordul Capitalei, urmat, în 2009, de Phoenicia Aparthotel, în zona rezidențială Băneasa.

Pe fondul crizei din 2008 a apărut Phoenicia Holiday Resort, care avea 420 de apartamente, fiind transformat în hotel de patru stele. Astfel, complexul hotelier Phoenicia de pe litoral a fost extins cu noi construcții: Phoenicia Luxury (2014), cu 180 de camere și apartamente, catalogat la patru stele plus, și Phoenicia Royal (2017), cu 144 de spații de cazare, clasificate la cinci stele.

Nu în ultimul rând, investitorul va renova Complexul Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, cumpărat în 2016 de la omul de afaceri Josef Goschy, care a fost reintrodus în circuitul turistic în iunie 2020.

#delta dunarii #mohamed murad #Maldive #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a declarat în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RLIVE că sărăcia copiilor reprezintă un indicator esențial al eficienței politicilor guvernamentale și că autoritățile trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce acest fenomen. Reacția vine după ce Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că 33,6% dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, în creștere cu 3,4 puncte procentuale față de 2023, iar 17,1% se află în sărăcie extremă. Disparitățile între mediul urban și rural rămân pronunțate — 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș.

„Pentru mine, ca ministru, sărăcia copiilor este un turnesol la succesul programelor și reformelor pe care le facem. În Republica Moldova, din păcate, avem familii și copii care trăiesc în sărăcie și asta este un lucru absolut inacceptabil. Trebuie să facem tot posibilul pentru ca asemenea cazuri să dispară”, a declarat Buzu.

Potrivit acestuia, Biroul Național de Statistică măsoară sărăcia prin trei metode: în funcție de cheltuieli, conform metodologiei Eurostat bazate pe venituri și prin analiza sărăciei multidimensionale, care evaluează accesul la servicii, educație și condiții de trai. Ministrul a menționat că, potrivit noilor calcule, guvernul a reușit să stabilizeze rata sărăciei, iar indicatorul multidimensional arată o ușoară scădere.

„Dacă ne uităm la familiile cu mai mulți copii din zonele rurale, acolo sărăcia este concentrată. De aceea, prin reforma Restart, încercăm să identificăm aceste familii și să le oferim un sprijin mai corect. Am dublat îndemnizația unică la naștere, oferim o îndemnizație universală de 1.000 lei pe lună pentru copii până la vârsta de doi ani și investim în alimentația gratuită în școli”, a explicat Buzu.

El a adăugat că, deși au fost mobilizate resurse importante, este nevoie de mai multă hotărâre și implicare. „Este absolut inacceptabil ca în Moldova să existe copii invizibili, pe care nu-i vedem și, din cauza asta, nu putem manifesta empatie și grijă față de ei”.

Rata sărăciei absolute în rândul copiilor a ajuns la 33,6% (în creștere cu 3,4 p.p. față de 2023), iar sărăcia extremă afectează 17,1% dintre copii. Disparitățile urban–rural rămân ridicate: 46,6% dintre copiii de la sat sunt săraci, față de 18,6% la oraș. Aproape jumătate dintre copii nu sunt săraci nici monetar, nici multidimensional, dar 21,4% se confruntă simultan cu ambele forme de sărăcie, arată Biroul Național de Statistică (BNS) în „Analiza sărăciei și a bunăstării gospodăriilor cu copii, 2024”.