Un nou complex turistic va apărea în Delta Dunării. Mohammad Murad: Vreau să transform Delta în Maldive

În Delta Dunării va apărea un nou complex turistic, creat de investitorul Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori din domeniul turistic.

Murad spune că întotdeauna a văzut un Maldive în Deltă. Acesta intenționează să ridice un complex turistic în regiune, despre care nu a dezvăluit încă foarte multe detalii, scrie Wall Street.ro.

”Delta Dunării este un loc aparte. Vorbim despre un complex turistic pe orizontală, am chiar azi ședința pentru aprobarea sa. Este un proiect în care vor fi investiți, în total, circa 15 milioane de euro (șapte, în prima fază)”, a mărturisit Murad pentru Wall Street.

Proiectul ar urma să fie finalizat în următorii doi ani.

Murad critică vehement statul român și lipsa de interes a acestuia, descriindu-l un simplu colector de taxe. În plus, investitorul propune și o dezbatere între mediul public și privat, prin care să fie comparate implicațiile, dar și salariile celor angajați în cele două sectoare.

„Am băgat miliarde în statul român prin investiții, taxe și impozite. Statul a rămas un observator și un colector de taxe”, a subliniat investitorul.

Cine este Mohammad Murad

Mohammad Murad a venit în România la vârsta de 17 ani, cu gândul să studieze medicina. A început la Iași, după care s-a mutat la București. A intrat în mediul de afaceri în 1991, începând în domeniul alimentar, iar în 1992 a deschis primul magazin SpringTime. După anii 2000, cele mai multe investiții făcute de Mohammad Murad au fost orientate nu doar către industria hotelieră, ci și către zona imobiliară.

În 2002, Murad a înființat compania Triumf Construct, după ce înainte cu doi ani demarase deja construcția de locuințe din zona Șisești, în nordul Capitalei. În perioada 2002-2003, a făcut și primele apartamente turistice de pe malul Mării Negre, situate în complexul Coral Beach din zona Năvodari–Mamaia Nord. În 2005 și-a direcționat afacerile din industria hotelieră și către București, unde a inaugurat Phoenicia Grand Hotel, din apropierea aeroportului Băneasa, în nordul Capitalei, urmat, în 2009, de Phoenicia Aparthotel, în zona rezidențială Băneasa.

Pe fondul crizei din 2008 a apărut Phoenicia Holiday Resort, care avea 420 de apartamente, fiind transformat în hotel de patru stele. Astfel, complexul hotelier Phoenicia de pe litoral a fost extins cu noi construcții: Phoenicia Luxury (2014), cu 180 de camere și apartamente, catalogat la patru stele plus, și Phoenicia Royal (2017), cu 144 de spații de cazare, clasificate la cinci stele.

Nu în ultimul rând, investitorul va renova Complexul Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, cumpărat în 2016 de la omul de afaceri Josef Goschy, care a fost reintrodus în circuitul turistic în iunie 2020.

#delta dunarii #mohamed murad #Maldive #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Federației Ruse se pregătește pentru o nouă rundă de scumpiri pe piața băuturilor alcoolice. Începând cu 1 ianuarie 2026, accizele vor crește semnificativ – între 8,9% și 31%, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal transmis Dumei de Stat. Cea mai severă majorare îi vizează pe producătorii și importatorii de vin, măsura urmând să se reflecte rapid în prețurile din retail, scrie publicația Komersant.

Conform proiectului, acciza pentru vinurile liniștite va crește cu 31%, de la 113 la 148 de ruble pe litru. Pentru vinurile spumante, majorarea va fi de 8,9%, până la 160 de ruble, iar pentru vinurile din fructe și băuturile pe bază de vin – de 11,5%, până la 165 de ruble. Berea (0,5%–8,6%), cidrul și miedul vor avea o creștere de 10%, acciza ajungând la 33 de ruble.

Pentru băuturile spirtoase cu peste 18% alcool, acciza va urca la 824 de ruble pe litru de alcool pur, cu 11,4% mai mult decât în 2025. La alcoolul sub 18%, acciza va fi recalculată proporțional cu conținutul de alcool, plecând de la 165 de ruble.

Noile valori depășesc semnificativ planificările făcute anul trecut. De exemplu, acciza pe bere pentru 2026 fusese inițial estimată la 31 de ruble, iar cea pentru vin la 118 ruble.

Scumpiri în lanț: berea +4%, vodca +7%, vinul +15%

Creșterea accizelor va împinge inevitabil prețurile la raft. Expertul independent al pieței alcoolului, Aleksei Nebolsin, estimează că berea se va scumpi cu cel puțin 8 ruble pe litru, echivalentul unei creșteri minime de 4,1%, la care se vor adăuga costurile de producție și logistică.

La băuturile tari, președintele „Alkopro”, Andrei Moskovski, afirmă că o sticlă de vodcă va costa cu aproximativ 30 de ruble mai mult, ceea ce va duce prețul unei sticle de 0,5 litri la circa 457 de ruble (+7%). Totuși, piața va resimți efectiv scumpirile abia în martie 2026, întrucât producătorii vor accelera livrările înainte de intrarea în vigoare a noilor accize.

Accizele la vin cresc de câțiva ani mai rapid decât cele la bere sau băuturile tari, spun producătorii. Directorul executiv Fort, Aleksandr Lipilin, anticipează creșteri de 10–15% pentru vinurile ieftine, în timp ce Aleksandr Stavțev, șeful WineRetail, estimează un impact de 70–100 de ruble per sticlă.

Piața vinului se află deja sub presiune: consumul scade încă din 2025, iar în perioada ianuarie–august, vânzările de alcool (fără bere și cidru) au scăzut cu 11,4%, potrivit Rosalkogoltabațcontrol. Cererea de bere a scăzut și mai abrupt, cu 16,3%.

Experții prognozează că vânzările de bere ar putea scădea suplimentar cu 10% în 2026. Pe segmentul băuturilor tari, evoluția depinde de politica privind prețul minim de vânzare. Dacă prețurile minime la whisky și brandy vor fi ridicate la nivelul celor de la coniac, vodca ar putea deveni, paradoxal, cea mai competitivă băutură.

Lipilin afirmă că cea mai mare povară va cădea pe vinurile importate. Producătorii ruși care folosesc struguri autohtoni beneficiază de mecanisme de compensare a accizei, iar vinurile produse din vinomaterial intern nu sunt afectate de noile majorări.

Potrivit lui Stavțev, vinurile georgiene vor fi printre cele mai sensibile la scumpiri, dat fiind că sunt percepute drept „accesibile”. În cazul vinurilor europene, o parte din creșterea accizelor ar putea fi absorbită de scăderea prețurilor de achiziție, după un an cu recolte mari în UE.