Cum s-au privatizat bunurile Moldovei timp de 7 ani. CCRM a scos la iveală mai multe neconformități

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 2 august curent, a examinat în cadrul ședinței online, Raportul auditului conformității privatizării bunurilor în perioada anilor 2013-2019 prin vânzare la licitații cu strigare sau cu reducere și prin vânzare la Bursa de valori a Moldovei.

Scopul misiunii de audit a constat în a evalua conformitatea privatizării bunurilor proprietate publică în perioada anilor 2013-2019 prin vânzare la licitații cu strigare sau cu reducere și prin vânzare la Bursa de valori a Moldovei.

Auditul a fost desfășurat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), fiind supuse testărilor de audit privatizarea activelor și bunurilor proprietate publică a statului, și anume: 31 obiecte cu valoarea totală de vânzare de peste 64,4 mil. lei, comercializate la licitații cu strigare și cu reducere, și 37 portofolii de acțiuni vândute la Bursa de valori a Moldovei cu valoarea totală de cca 553,0 mil. lei.

Activitățile de audit desfășurate au relevat că, procesul de privatizare a bunurilor proprietate publică este unul mobil și dinamic. Însă, acesta, în dezvoltarea sa, este lipsit de o viziune strategică, care să se axeze pe prioritățile de politici publice naționale respective și să descrie direcțiile de activitate pe un termen lung sau mediu în coraport și interacțiune cu prioritățile de politici publice aferente altor domenii a economiei naționale. Totodată, se atestă că obiectivele de guvernare stabilite în domeniul proprietății publice nu sunt inter-corelate și inter-conexate pe întregul sistem instituțional.

De asemenea, auditul a constatat că, procesul de finanțare a activităților de privatizare a bunurilor proprietate publică de stat, nu este aliniat la principiile de bună guvernare, alocațiile bugetare respective fiind valorificate, în mediu, la un nivel de doar cca 55%, precum și utilizate contrar destinației prestabilite, respectiv 2932,2 mii lei, sau cca 53% din totalul cheltuielilor efectuate.

Probele de audit denotă că, domeniul privatizării proprietății publice se dezvoltă într-un mod sporadic, prin urmare evoluția numărului obiectelor expuse privatizării și privatizate, și a veniturilor propriu-zise obținute din privatizarea acestora este una variabilă și neuniformă, iar numărul licitațiilor nule, la care nu s-a înregistrat nici un participant este sporit. Astfel, au fost recunoscute nule 72% din totalul licitațiilor cu strigare/reducere, organizate în perioada supusă auditului și 79% din totalul licitațiilor organizate la Bursa de valori a Moldovei.

Misiunea de audit a determinat că, din punct de vedere procedural, licitațiile cu strigare/reducere și licitațiile organizate de Bursa de valori a Moldovei au fost desfășurate în mod regulamentar. Dar, totodată, au fost identificate unele probleme sistemice, cum ar fi:

inconsistența cadrului normativ în domeniul activității de evaluare, ceea ce nu asigură determinarea în mod real și obiectiv a prețului inițial de vânzare a obiectelor supuse privatizării;
existența unor lacune ale cadrului normativ aferente: stabilirii prețului inițial al obiectului care se expune pentru prima dată privatizării; stabilirii modului și termenelor de plată a bunurilor privatizate și oferirii accesului liber pentru posibilii participanți ai licitaților la informația privind valoarea estimată de piață a bunurilor, înlăturarea cărora în mod direct ar putea atrage un număr mai mare de participanți ai licitațiilor, contribuind nemijlocit la sporirea concurenței și reducerea numărului licitațiilor nule;
la stabilirea prețului de vânzare a acțiunilor, a fost aplicată exclusiv metodologia stabilită în Hotărârea Guvernului nr. 453 din 02.06.2010, nefiind evaluată valoarea de piață a activelor nete aferente acțiunilor comercializate, în consecință unele portofolii de acțiuni proprietate publică a statului (25 portofolii din 37 vândute) au fost vândute la un preț inferior valorii cotei statului în activele nete ale societăților pe acțiuni respective, diferența constituind circa 207,6 mil. lei, fiind ratată o posibilă acumulare de venituri în bugetul de stat.

Pe parcursul misiunii de audit, echipa de audit a asistat la desfășurarea licitației cu strigare, și licitației organizate prin Bursa de valori a Moldovei. Ca urmare, se denotă că factorii decidenți ai licitațiilor au asigurat regularitatea desfășurării acestora, deciziile luate au fost transparente, obiective și imparțiale față de toți participanții, iar accesul la licitație a fost unul liber și neîngrădit.

În ceea ce privește activitățile postprivatizare, acestea s-au rezumat la monitoring-ul asupra exercitării obligațiilor de plată aferente bunurilor privatizate, care au fost realizate în mod corespunzător. Limitarea activităților în cauză nu a permis evaluarea impactului scontat și a efectelor calitative socio-economice obținute din deetatizarea proprietății publice.

Astfel, echipa de audit a vizualizat la fața locului 13 bunuri privatizate prin licitațiile cu strigare/reducere, și a contrapus cu starea lor înregistrată la momentul privatizării, constatând următoarele. În unele cazuri, bunurile privatizate au suportat vizual modificări semnificative în aspect de modernizare, construcție și reconstrucție, iar în alte cazuri, starea construcțiilor și terenurilor aferente este deplorabilă prin prisma aspectului de întreținere. Totodată, se atestă că, din 31 de obiecte privatizate: 20 de obiecte au rămas în proprietatea cumpărătorului inițial, 4 obiecte au fost radiate din diferite motive din Registrul bunurilor imobile, 5 obiecte au fost recomercializate și 1 obiect a fost donat, iar situația la 1 obiect nu a putut fi stabilită la moment, deoarece amplasarea acestuia este în afara Republicii Moldova.

De asemenea, misiunea de audit a relevat că, terenurile aferente bunurilor privatizate au fost administrate într-un mod defectuos, fiind admisă ratarea veniturilor bugetului de stat, potrivit estimărilor auditului, de la cca 529,5 mii lei până la cca 2647,4 mii lei, cumulativ pentru toată perioadă auditată.

În concluzie, Curtea de Conturi menționează că, deși, procedura stabilită prin cadrul normativ în vigoare aferentă desfășurării licitațiilor în cauză a fost, în mare parte, respectată, neracordarea procesului de privatizare a proprietății publice cu prioritățile de politici publice naționale în domeniu propriu-zis, stabilirea în mod necorespunzător a obiectivelor de guvernare în domeniu, precum și lacunele existente în cadrul normativ în vigoare, subminează desfășurarea privatizării proprietății publice în conformitate cu principiile de legalitate, transparență și eficiență. Cele enunțate, în cumul cu limitarea activităților postprivatizare la monitoring-ul asupra exercitării obligațiilor de plată aferente bunurilor privatizate, condiționează imposibilitatea urmăririi realizării și cuantificării impactului scontat al deetatizării proprietății publice, definit prin cadrul normativ în vigoare: „Restructurarea economiei naționale și sporirea competitivității acesteia prin atragerea de investiții private, prin asigurarea unui management eficient și prin alte modalități”.

#APP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.