Tatiana Zatîc și Denis Cernelea demiși din funcția de secretari de stat din cadrul MSMPS. Cine au fost numiți

Cabinetul de miniștri condus de Natalia Gavrilița a acceptat cererile de demisie a doi secretari de stat din cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) la ședința de luni, 9 august curent. Este vorba despre Tatiana Zatîc și Denis Cernelea care nu vor mai activa acolo începând cu ziua de azi. În schimb, la propunerea ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, au fost numite în aceeași funcție două secretare de stat, scrie Realitatea.md.

Cu vot unanim, au fost acceptate candidaturile la funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătății, la propunerea ministrei Ala Nemerenco – Zinaida Bezverhnîi și Svetlana Nicolăescu.

„Zinaida Bezverhnîi este de specialitate farmacist, doctor în știință farmaceutică, master în sănătate publică, este absolventa USMF în cadrul căreia a activat pe parcursul anilor 2009-2015 în calitate de asistent universitar, după care confirențiar universitar după susținerea tezei la catedra de farmacie socială a Universității. A activat ca și consultant științific la directorul european pentru calitatea medicamentelor de la Consiliul Europei. Din 2015, este coordonator de programate la Organizația Mondială a Sănătății, Biroul din RM, cu excepția perioadei când Guvernului Sandu, a deținut funcția de director a Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale”, a descris-o ministra.

Va fi responsabilă la Minister de politica medicamentului, de resursele umane în sănătate și de sistemele naționale.

Totodată, despre Svetlana Nicolaescu ministra a spus că este medic de specialitate. „Are master în sănătate, absolventă a USMF. În prezent, se află în program de doctorat pentru susținerea tezei de doctor în medicină. A absolvit programul de 2 ani de master în sănătate publică a Universității de Stat din Kansas, SUA, și programul de control a tutunului la Universitatea Johns Hopkins – Școala de sănătate publică Bloomberg din SUA și de asemenea un curs intern la Asociația Pan Americană a Sănătății din Whashington. A activat mai mulți ani în calitate de cadru didactic la USMF, apoi din 2011 în cadrul Ministerul Sănătății. A fost șef a două direcții importante – planificare și regionalizare a serviciilor, și sănătate publică”.

Ambele vor activa în funcția de secretare de stat începând cu 10 august 2021.

#secretari de stat #numiri #demisii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.