Aproximativ 99% din merele moldovenești ajung în Rusia. Producătorii sunt îndemnați să exporte în UE

În anul 2020, aproximativ 99% din merele moldovenești au ajuns pe piața rusă, ceea ce denotă o dependență enormă de această piață. Cu atât mai mult, în ultima perioadă, odată cu creșterea suprafețelor de măr, concurența a devenit și mai acerbă. Specialiștii proiectului „Agricultura eficientă a Moldovei” ARM / USAID și asociațiile cultivatorilor de fructe susținute de acesta recomandă comercianților moldoveni să diversifice direcțiile de vânzare a mărului, ținând cont de „instabilitatea înfricoșătoare a pozițiilor Moldovei pe piața mărului proaspăt din cauza concurenței în creștere și dependența acută de practic singura țară importatoare.”

Într-un studiu recent publicat de ARM / USAID cu privire la evoluția pieței mondiale de mere proaspete, se remarcă faptul că din volumul exporturilor de mere moldovenești din recolta din 2020, aproximativ 99% (191 mii tone) au fost trimise pe piața rusă. Între timp, perspectivele de vânzare a merelor din Moldova pe piața rusă se schimbă rapid. În special, în ultimii ani, suprafața grădinilor din Federația Rusă a crescut cu o medie de 8 mii de hectare anual. În 2021, această țară intenționează să crească capacitatea frigorifică pentru depozitarea fructelor cu 700 de mii de tone. Recent, pentru a-și consolida propria afacere, producătorii ruși de mere au venit cu inițiativa de a introduce cote de către autoritățile țării – din septembrie până în aprilie – pentru merele importate, precum și de a limita ponderea merelor importate în structura pieței locale – până la 40%.

Între timp, începând cu 10 august 2021, Rusia a ridicta restricțiile privind furnizarea de mere către țară de la un grup de producători azeri de mere de desert, potențialul lor total de export fiind de 122.000 de tone de produse. În plus, în segmentul mic și mediu al pieței rusești a mărului din ultimii ani, furnizorii de mere din Iran au avut o mare influență asupra procesului de stabilire a prețurilor.

În situația actuală, experții ARM / USAID, precum și organizațiile pomicole recomandă ca grădinarii-comercianții din Moldova să ia urgent măsuri pentru diversificarea exporturilor de mere. Proiectele de succes ale unei creșteri accentuate a aprovizionării cu prune și struguri de masă către țările UE sunt indicate ca un exemplu pozitiv.

Potrivit experților din World Apple and Pear Association (WAPA), recolta totală de mere proaspete în UE în 2021 va ajunge la 11,734 milioane de tone, ceea ce reprezintă 10% mai mult decât anul trecut. Mai mult, recolta potențială ar putea fi cu 5% mai mare decât media UE din ultimul deceniu. Doar în unele țări ale Uniunii Europene, recolta proiectată de mere în acest an se poate dovedi ușor mai mică decât anul trecut (de exemplu, în Italia – cu 4%).

Potrivit experților din asociațiile moldovenești ale producătorilor de fructe și struguri, piața din România ar putea fi cel mai interesant pentru cultivatorii locali de fructe în acest context. Studiul ARM / USAID notează că această țară în noul sezon poate recolta aproximativ 410 mii tone de mere proaspete, ceea ce reprezintă 5% mai mult decât anul trecut. Cu toate acestea, volumul producției proprii nu este suficient pentru a furniza pe deplin piața internă. În 2020, România a importat peste 107 mii tone de mere proaspete, din care peste 62% sunt produse în Polonia. În timp ce ponderea merelor moldovenești este nesemnificativă (sute de tone).

Principalul demotivator pentru comercianții moldoveni este că pe piața românească prețul unui măr din Moldova este adesea mai mic decât pe piața rusă. În consecință, în acest sezon, problema principală a creșterii volumului de aprovizionare către România este întrebarea: sunt gata comercianții moldoveni să sacrifice prețul merelor pentru a-și extinde nișa pe piața fructelor din România?

#producatori #mere #export #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.