Aproximativ 99% din merele moldovenești ajung în Rusia. Producătorii sunt îndemnați să exporte în UE

23 Aug. 2021, 16:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 16:25 // Actual //  MD Bani

În anul 2020, aproximativ 99% din merele moldovenești au ajuns pe piața rusă, ceea ce denotă o dependență enormă de această piață. Cu atât mai mult, în ultima perioadă, odată cu creșterea suprafețelor de măr, concurența a devenit și mai acerbă. Specialiștii proiectului „Agricultura eficientă a Moldovei” ARM / USAID și asociațiile cultivatorilor de fructe susținute de acesta recomandă comercianților moldoveni să diversifice direcțiile de vânzare a mărului, ținând cont de „instabilitatea înfricoșătoare a pozițiilor Moldovei pe piața mărului proaspăt din cauza concurenței în creștere și dependența acută de practic singura țară importatoare.”

Într-un studiu recent publicat de ARM / USAID cu privire la evoluția pieței mondiale de mere proaspete, se remarcă faptul că din volumul exporturilor de mere moldovenești din recolta din 2020, aproximativ 99% (191 mii tone) au fost trimise pe piața rusă. Între timp, perspectivele de vânzare a merelor din Moldova pe piața rusă se schimbă rapid. În special, în ultimii ani, suprafața grădinilor din Federația Rusă a crescut cu o medie de 8 mii de hectare anual. În 2021, această țară intenționează să crească capacitatea frigorifică pentru depozitarea fructelor cu 700 de mii de tone. Recent, pentru a-și consolida propria afacere, producătorii ruși de mere au venit cu inițiativa de a introduce cote de către autoritățile țării – din septembrie până în aprilie – pentru merele importate, precum și de a limita ponderea merelor importate în structura pieței locale – până la 40%.

Între timp, începând cu 10 august 2021, Rusia a ridicta restricțiile privind furnizarea de mere către țară de la un grup de producători azeri de mere de desert, potențialul lor total de export fiind de 122.000 de tone de produse. În plus, în segmentul mic și mediu al pieței rusești a mărului din ultimii ani, furnizorii de mere din Iran au avut o mare influență asupra procesului de stabilire a prețurilor.

În situația actuală, experții ARM / USAID, precum și organizațiile pomicole recomandă ca grădinarii-comercianții din Moldova să ia urgent măsuri pentru diversificarea exporturilor de mere. Proiectele de succes ale unei creșteri accentuate a aprovizionării cu prune și struguri de masă către țările UE sunt indicate ca un exemplu pozitiv.

Potrivit experților din World Apple and Pear Association (WAPA), recolta totală de mere proaspete în UE în 2021 va ajunge la 11,734 milioane de tone, ceea ce reprezintă 10% mai mult decât anul trecut. Mai mult, recolta potențială ar putea fi cu 5% mai mare decât media UE din ultimul deceniu. Doar în unele țări ale Uniunii Europene, recolta proiectată de mere în acest an se poate dovedi ușor mai mică decât anul trecut (de exemplu, în Italia – cu 4%).

Potrivit experților din asociațiile moldovenești ale producătorilor de fructe și struguri, piața din România ar putea fi cel mai interesant pentru cultivatorii locali de fructe în acest context. Studiul ARM / USAID notează că această țară în noul sezon poate recolta aproximativ 410 mii tone de mere proaspete, ceea ce reprezintă 5% mai mult decât anul trecut. Cu toate acestea, volumul producției proprii nu este suficient pentru a furniza pe deplin piața internă. În 2020, România a importat peste 107 mii tone de mere proaspete, din care peste 62% sunt produse în Polonia. În timp ce ponderea merelor moldovenești este nesemnificativă (sute de tone).

Principalul demotivator pentru comercianții moldoveni este că pe piața românească prețul unui măr din Moldova este adesea mai mic decât pe piața rusă. În consecință, în acest sezon, problema principală a creșterii volumului de aprovizionare către România este întrebarea: sunt gata comercianții moldoveni să sacrifice prețul merelor pentru a-și extinde nișa pe piața fructelor din România?

Realitatea Live

11 Apr. 2025, 14:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Apr. 2025, 14:55 // Actual //  bani.md

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | 16 ANI DE LA REVOLUŢIA DIN APRILIE 2009
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | IGSU a primit 19 autospeciale de intervenție, donate de Guvernul Japoniei
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | Exercițiu de simulare a procesului legislativ din Parlamentul European
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU
NO COMMENT | PREȘEDINTELE CEHIEI, PETR PAVEL, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA CHIȘINĂU