Talibanii le cer femeilor care muncesc să rămână acasă: Este o procedură temporară

Femeile care muncesc în Afganistan trebuie să rămână acasă până când vor exista sisteme adecvate pentru a le asigura siguranța, a declarat un purtător de cuvânt al talibanilor.

„Este o procedură temporară”, a declarat purtătorul de cuvânt Zabihullah Mujahid.

Talibanii, care au aplicat o versiune strictă a legii islamice atunci când conduceau Afganistanul înainte de 2001, au reluat controlul deplin asupra țării în urmă cu nouă zile.

ONU a evidențiat rapoarte „credibile” privind abuzurile comise de talibani, în special restricțiile impuse femeilor.

Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a declarat marți că drepturile femeilor sunt o „linie roșie fundamentală”.

În conferința de presă de la Kabul, marți, purtătorul de cuvânt al talibanilor s-a adresat și evacuării conduse de SUA din capitala Kabul.

Trupele americane controlează aeroportul din Kabul de unde au fost evacuate până acum 58.700 de persoane. Domnul Mujahid a reafirmat poziția talibanilor conform căreia operațiunea ar trebui să se încheie până la 31 august.

„Forțele noastre de securitate nu sunt instruite (în) cum să facă față femeilor – cum să le vorbim femeilor (pentru) unele dintre ele”, a spus Mujahid. „Până să avem securitatea deplină … cerem femeilor să rămână acasă”.

Pe lângă faptul că și-a exprimat îngrijorarea cu privire la drepturile femeilor, dna Bachelet a mai spus că a primit rapoarte despre recrutarea de copii soldați și execuții sumare de către talibani.

Ea a vorbit la o reuniune de urgență a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, la Geneva. Ulterior, consiliul a aprobat o rezoluție care afirmă „angajamentul său neclintit” față de drepturile femeilor și fetelor.

Dar rezoluția nu a atins ceea ce ceruseră multe grupuri pentru drepturile omului – în special, nu a recomandat numirea unui investigator special al ONU pentru Afganistan.

De la revenirea la putere, militanții au încercat să transmită o imagine mai restrânsă, promițând drepturi pentru femei și fete și o anumită libertate de exprimare.

Chiar înainte ca talibanii să reia controlul, peste 550.000 de persoane au fost forțate să-și părăsească casele anul acesta din cauza luptelor, potrivit UNHCR, agenția ONU pentru refugiați.

Potrivit presei americane, șeful Agenției Centrale de Informații a SUA (CIA) a ținut o întâlnire secretă la Kabul cu liderul talibanilor, Mullah Baradar.

Dacă ar fi confirmată, ar fi cea mai înaltă întâlnire de până acum dintre SUA și talibani de la căderea Kabulului și de la înlăturarea guvernului susținut de SUA.

#talibani #afganistan #femei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei