Atenţie la preţuri: criza cipurilor se acutizează, iar costurile cu transportul pe mare au luat-o razna

25 Aug. 2021, 12:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
25 Aug. 2021, 12:47 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Efectele pandemiei sunt evidente și acum, chiar dacă unele industrii își revin, altele au doar de suferit. Acesta este și cazul transportului maritim, unde prețurile cresc semnificativ din cauza blocajelor, crizei de cipuri și a lipsei de muncitori. La peste 18 luni de la declanşarea pandemiei, perturbările suferite de lanţurile mondiale de aprovizionare se acutizează, generând penurii de produse de larg consum şi împingând puternic în sus preţurile de transport al bunurilor. Blocajele persistente, dar şi ameninţarea tulpinii delta vor face ca preţurile să-şi continue probabil urcuşul.

„Presiunile asupra lanţurilor mondiale de aprovizionare nu s-au diminuat şi nu ne aşteptăm ca situaţia să se schimbe prea curând“, a declarat Bob Biesterfeld, CEO al C.H. Robinson, una dintre cele mai mari firme de logistică din lume, pentru CNN.

Cea mai recentă problemă a industriei este acum în China, unde un terminal al portului Ningbo-Zhoushan este închis din 11 august după ce un muncitor a fost testat pozitiv pentru coronavirus. Companii importante de transport maritim ca Maersk şi-au avertizat clienţii cu privire la viitoare întârzieri.

Închiderea parţială a unuia dintre cele mai aglomerate porturi ale lumii perturbă şi activitatea altor porturi din China, punând presiune pe lanţurile de aprovizionare deja suferinde.

Previziunile pentru viitorul apropiat nu sunt deloc îmbucurătoare, companiile de transport se aşteaptă ca această criză să con­tinue, ceea ce va duce la o creştere masivă a costurilor de transport şi a preţurilor de consum.

Retailerii şi com­paniile din sectorul bunurilor de larg con­sum întâmpină deja probleme în a-şi reface stocurile înaintea sezonului sărbătorilor de iarnă, crucial pentru ele.

Cât priveşte penuria de semiconductoare, aceasta nu va face decât să se înrăutăţească din cauza creşterii puternice a îmbolnăvirilor cu coronavirus din Malaezia, notează Bloomberg.

Creşterea riscă să agraveze penuria de semiconductoare şi alte componente cu care constructorii auto se confruntă de luni întregi. Malaezia nu a avut în mod istoric o importanţă pentru lanţurile de aprovizionare similară cu cea a Taiwanului, Coreei de Suds au Japoniei. Însă în ultimii ani, ţara a devenit un centru major pentru testarea şi ambalarea semiconductoarelor.

Poziţia Malaeziei este critică pentru că aceştia sunt ultimii paşi din producţia de semiconductoare. Produsele electronice şi electrice reprezintă 39% din exporturile totale ale ţării.

Iar problemele întâmpinate de sectorul auto din cauza situaţiei din Malaezia nu sunt limitate la semiconductoare. Ţara este de asemenea o bază cheie de producţie pentru componente necesare în fabricarea unei game întregi de produse, de la telefoane inteligente, la maşini.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.