Atenţie la preţuri: criza cipurilor se acutizează, iar costurile cu transportul pe mare au luat-o razna

25 Aug. 2021, 12:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
25 Aug. 2021, 12:47 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Efectele pandemiei sunt evidente și acum, chiar dacă unele industrii își revin, altele au doar de suferit. Acesta este și cazul transportului maritim, unde prețurile cresc semnificativ din cauza blocajelor, crizei de cipuri și a lipsei de muncitori. La peste 18 luni de la declanşarea pandemiei, perturbările suferite de lanţurile mondiale de aprovizionare se acutizează, generând penurii de produse de larg consum şi împingând puternic în sus preţurile de transport al bunurilor. Blocajele persistente, dar şi ameninţarea tulpinii delta vor face ca preţurile să-şi continue probabil urcuşul.

„Presiunile asupra lanţurilor mondiale de aprovizionare nu s-au diminuat şi nu ne aşteptăm ca situaţia să se schimbe prea curând“, a declarat Bob Biesterfeld, CEO al C.H. Robinson, una dintre cele mai mari firme de logistică din lume, pentru CNN.

Cea mai recentă problemă a industriei este acum în China, unde un terminal al portului Ningbo-Zhoushan este închis din 11 august după ce un muncitor a fost testat pozitiv pentru coronavirus. Companii importante de transport maritim ca Maersk şi-au avertizat clienţii cu privire la viitoare întârzieri.

Închiderea parţială a unuia dintre cele mai aglomerate porturi ale lumii perturbă şi activitatea altor porturi din China, punând presiune pe lanţurile de aprovizionare deja suferinde.

Previziunile pentru viitorul apropiat nu sunt deloc îmbucurătoare, companiile de transport se aşteaptă ca această criză să con­tinue, ceea ce va duce la o creştere masivă a costurilor de transport şi a preţurilor de consum.

Retailerii şi com­paniile din sectorul bunurilor de larg con­sum întâmpină deja probleme în a-şi reface stocurile înaintea sezonului sărbătorilor de iarnă, crucial pentru ele.

Cât priveşte penuria de semiconductoare, aceasta nu va face decât să se înrăutăţească din cauza creşterii puternice a îmbolnăvirilor cu coronavirus din Malaezia, notează Bloomberg.

Creşterea riscă să agraveze penuria de semiconductoare şi alte componente cu care constructorii auto se confruntă de luni întregi. Malaezia nu a avut în mod istoric o importanţă pentru lanţurile de aprovizionare similară cu cea a Taiwanului, Coreei de Suds au Japoniei. Însă în ultimii ani, ţara a devenit un centru major pentru testarea şi ambalarea semiconductoarelor.

Poziţia Malaeziei este critică pentru că aceştia sunt ultimii paşi din producţia de semiconductoare. Produsele electronice şi electrice reprezintă 39% din exporturile totale ale ţării.

Iar problemele întâmpinate de sectorul auto din cauza situaţiei din Malaezia nu sunt limitate la semiconductoare. Ţara este de asemenea o bază cheie de producţie pentru componente necesare în fabricarea unei game întregi de produse, de la telefoane inteligente, la maşini.

01 Iul. 2026, 15:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2026, 15:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Scandalul de la MoldATSA care a izbucnit după dezvăluirile cu privire la salariul de milioane al verișoarei președintei Maia Sandu, Anastasiei Taburceanu și controversele legate de CV-ul fostului director Dumitru Vangheli, scoate la iveală veniturile de milioane ale conducerii întreprinderii care gestionează traficul aerian al Republicii Moldova.

Redacția BANI.MD a prospectat declarațiile de avere ale principalilor angajați ai MoldATSA și a constatat că cel puțin zece funcționari au încasat în 2025 venituri anuale de peste un milion de lei.

Cele mai mari venituri declarate aparțin șefului Departamentului Operațional, Gheorghița Serghei Victor, care a raportat un salariu anual de 1,6 milioane de lei sau 133 de mii lei lunar.

Pe locul al doilea se află contabilul-șef al întreprinderii, Olga Tudor, cu venituri salariale de 1,5 milioane de lei sau 125 mii de lei lunar, la care se adaugă aproape 98 mii de lei diurne și peste 12 mii de lei tichete de masă.

Șeful Serviciului Managementul Traficului Aerian, Veaceslav Șpac, a declarat un salariu anual de 1,4 milioane de lei sau 116 mii lei lunar, iar șeful Centrului Tehnic al Sistemelor de Dirijare a Traficului Aerian, Petru Iovu, a raportat venituri de 1,3 milioane de lei sau 108 mii de lei de la MoldATSA. Acesta a mai declarat venituri din alte activități salariale, inclusiv de la Campingul din Vadul lui Vodă SRL și Federația Sindicală „SindTransAero”, în timp ce soția sa a încasat peste 344 mii de lei salariu de la aceeași întreprindere.

Lista continuă cu șeful Departamentului Siguranță și Investigații, Victor Popușoi, care a declarat 1,2 milioane de lei sau 100 mii de lei lunar, șefa Departamentului Conformitate, Calitate și Audit, Diana Robu (soția fostului procuror general interimar, Dumitru Robu n.a), cu 1,1 milioane de lei sau 91 mii de lei lunar, precum și adjuncta contabilului-șef, Irina Sandu, care a raportat venituri salariale de 1,07 milioane de lei sau 89 mii de lei lunar, la care se adaugă tichete de masă, diurne, ajutor material și compensații pentru energie.

De asemenea, șeful Departamentului Tehnic, Serghei Sandu, a încasat un milion de lei, iar adjunctul șefului Departamentului Securitate Aeronautică, Loredan Roșca, a declarat la fel venituri de un milion de lei sau câte 83 mii de lei lunar.

În ultimele două săptămâni, MoldATSA a fost zguduită de un scandal care s-a soldat cu demisia fostului director al întreprinderii, Dumitru Vangheli, a președintelui Comisiei economie, buget și finanțe din Parlament, Radu Marian, și a directorului Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.