Reticenți față de propriul vaccin! De ce rușii nu vor să se vaccineze cu „Sputnik V”

03 Mart. 2021, 10:43
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
03 Mart. 2021, 10:43 // Au Bani //  MD Bani

Începând de la America Latină și până în Europa, zeci de țări au comandat loturi de vaccin anti COVID-19 „Sputnik V”, însă în Rusia, procesul de vaccinare este unul relativ lent. Motivul: oamenii se dovedesc profund reticenți față de propriul vaccin.

Interesul în străinătate pentru vaccinul rusesc a crescut din momentul în care datele publicate în jurnalul medical „Lancet” au arătat că este 91,6% eficient împotriva coronavirusului, cel mai bun rezultat din lume. Acest lucru reprezintă un mare succes științific, dar și unul politic, pentru un proiect puternic trâmbițat de Moscova și de care s-au îndoit multe state din Vest.

Când oficialii din satul Sputnik au anunțat recent că vor oferi vaccinul rusesc „Sputnik V” clinicii locale, doar 28 de pensionari s-au înscris pentru a fi vaccinați.

Comentatorii occidentali au avut inițial o atitudine distantă și de neîncredere față de „Sputnik V”, deoarece oficialii din Rusia au făcut afirmații îndrăznețe, dar fără a veni cu probele necesare. Datele din cea de a treia fază a studiilor, au arătat însă că vaccinul este eficient, cu efecte secundare similare cu cele obținute în Europa și SUA, fapt ce a rezultat în creșterea interesului în străinătate față de acesta.

„Chiar și criticii noștri au rămas fără cuvinte”, a spus Kirill Dmitriev luna trecută, șeful fondului de investiții de stat, care susține „Sputnik V”.

Autoritățile din Rusia susțin că 39 de țări au înregistrat deja vaccinul și, spre surprinderea Rusiei, este chiar solicitată să ajute insăși Uniunea Europeană cu vaccinuri. Ungaria a fost prima care a aprobat vaccinul rusesc pentru uz de urgență, iar Slovacia tocmai a pr

imit două milioane de doze.

 

 

 

 

22 Iul. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a generat până în prezent costuri de 37,5 miliarde de dolari, a declarat marți secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, în fața Congresului. Oficialul a solicitat fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunilor militare, în contextul în care conflictul devine tot mai contestat pe plan intern, scrie REUTERS.

Potrivit lui Hegseth, suma de 37,5 miliarde de dolari include atât cheltuielile efectuate până acum, cât și costurile estimate până la 30 septembrie. Pentagonul nu a explicat însă metodologia de calcul. Anterior, Reuters relata că doar primele șase zile ale războiului ar fi costat administrația Trump cel puțin 11,3 miliarde de dolari.

Luna trecută, președintele Donald Trump a solicitat Congresului aproape 90 de miliarde de dolari în finanțare suplimentară, cea mai mare parte destinată operațiunilor militare împotriva Iranului. Solicitarea riscă însă să provoace un nou conflict politic înaintea alegerilor parlamentare din noiembrie, când republicanii încearcă să-și păstreze majoritatea în Camera Reprezentanților și Senat.

Atât congresmeni republicani, cât și democrați au criticat administrația Trump pentru lipsa de transparență privind obiectivele și evoluția războiului început pe 28 februarie, după atacurile comune ale SUA și Israelului asupra Iranului.

Senatoarea democrată Patty Murray a acuzat Casa Albă că amenință cu escaladarea conflictului și cu acțiuni care ar putea constitui crime de război, inclusiv prin amenințările repetate ale lui Donald Trump la adresa infrastructurii civile iraniene.

La rândul său, senatoarea Kirsten Gillibrand a criticat mesajele contradictorii ale administrației privind evoluția conflictului, afirmând că explicațiile oferite publicului „nu se leagă”.

Șeful Statului Major Întrunit al armatei americane, generalul Dan Caine, a avertizat că războiul pune o presiune uriașă asupra bugetului Pentagonului, estimat la aproape 1.000 de miliarde de dolari, și ar putea afecta finanțarea întreținerii echipamentelor militare și investițiile în noi capabilități.

În acest context, Pete Hegseth a cerut Congresului nu doar aprobarea finanțării suplimentare de 90 de miliarde de dolari, ci și susținerea unui buget al Apărării de 1.500 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027.

Între timp, armistițiul fragil dintre Statele Unite și Iran s-a prăbușit la începutul acestei luni, iar cele două părți desfășoară zilnic atacuri reciproce.

Potrivit Pentagonului, numărul militarilor americani uciși în conflict a ajuns la 18, iar aproximativ 430 au fost răniți. Dintre cei răniți după 7 iulie, 96% s-au întors deja în serviciu.

În ultimele zile, Donald Trump a amenințat că va extinde lista țintelor din Iran, incluzând instalații energetice, poduri, terminalul petrolier de pe insula Kharg și complexul subteran asociat programului nuclear, cunoscut sub numele de „Pickaxe Mountain”. Marți, liderul de la Casa Albă a declarat că armata americană va lovi această instalație „foarte curând”.