Bugetul Moldovei, pe roșu. Deficitul a ajuns la 7 miliarde lei în doar nouă luni

Bugetul de stat al Republicii Moldova s-a încheiat, la sfârșitul lunii septembrie 2025, cu un deficit de 6,96 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În perioada ianuarie–septembrie 2025, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 56,83 miliarde lei, în creștere cu 15,1% față de perioada similară a anului 2024.

Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat au însumat 24,77 miliarde lei (+14,4%), cele colectate de Serviciul Vamal – 29,8 miliarde lei (+7,1%), iar alte venituri – 5,03 miliarde lei, aproape dublu față de anul trecut (+84,4%).

Totuși, cheltuielile și activele nefinanciare s-au ridicat la 63,79 miliarde lei, în creștere cu 12,2%, adică cu aproape 7 miliarde lei mai mult decât în 2024.

Pentru acoperirea deficitului, guvernul a apelat masiv la împrumuturi: 9,29 miliarde lei provin din surse interne, 3,25 miliarde lei – din surse externe, iar soldul mijloacelor bănești s-a redus cu 5,58 miliarde lei.

La 30 septembrie, soldurile în conturile bugetului de stat totalizau 11,68 miliarde lei, dintre care 1,28 miliarde lei reprezintă finanțări externe pentru proiecte în derulare.

Pentru anulu 2025, deficitul bugetar este estimat la 18 miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buegt #deficit #incasari #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi