„Au învins ceața”. Iohannis și Zelenski au ajuns totuși la Chișinău. Au luat parte la parada militară care era pe final

Președintele României, Klaus Iohannis, și cel al Ucrainei, Vladimir Zelenski, au ajuns într-un final la Chișinău și au putut să aterizeze pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce s-a dispersat ceața densă, care i-a încurcat să aterizeze aeronavele oficialilor, scrie Realitatea.md.

Astfel, Klaus Iohannis, deși a întârziat la evenimentele dedicat Zilei Independenței, dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenței, acesta a ajuns înaintea lui Zelenski în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN).

Președintele Ucrainei a ajuns în PMAN, unde defilau militarii moldoveni, pe finalul paradei, fiind însoțit și de prim-ministrul ucrainean, Denis Șmigal.

Amintim că, din cauza ceții, aeronava președintelui Ucrainei nu a putut să aterizeze pe aeroportul din Chișinău, fiind nevoită să facă cale întoarsă la Odesa pentru a se alimenta și a-și lua zborul din nou spre Moldova.

Aeronava lui Iohannis a stat la sol pe aeroportul din România până condițiile meteo i-a permis decolarea spre Chișinău ca să poată ateriza.

Precizăm că, potrivit programului sărbătorii, cei trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, care se află în Republica Moldova de ieri, trebuiau să depună flori împreună la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt alături de Maia Sandu. Din lipsa celor doi președinți, ai României și Ucrainei, Maia Sandu, a depus flori doar cu președintele Poloniei.

#Zelenski #Iohannis #eveniment festiv #ceata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii sunt nemulțumiți de lipsa consultării privind noul ministru al Agriculturii. „Ramura e în criză și nu mai poate aștepta” Președintele Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădăru, a criticat modul în care a fost desemnat ministrul al Agriculturii, Ludmila Catlabuga care și-a meținut portofoliul.

„Supărarea fermierilor este că persoana ministrului Agriculturii nu a fost consultată cu fermierii și asociațiile de profil, lucru pe care l-am cerut de mai mult timp. Un ministru ar trebui să fie o persoană din cadrul ramurii, care înțelege problemele fermierilor”, a declarat Bădăru.

Acesta a adăugat că, în ultimii patru ani, sectorul agricol se confruntă cu dificultăți, iar vocea agricultorilor nu a fost ascultată. „Ramura e în criză și se confruntă cu probleme grave, cum ar fi seceta. Problemele și doleanțele noastre nu au fost luate în calcul”, a subliniat liderul organizației.

Referindu-se la programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Alexandru Munteanu, Bădăru a precizat că măsurile dedicate agriculturii nu sunt pe deplin satisfăcătoare. Totuși, acesta și-a exprimat speranța că noul prim-ministru va institui în cadrul Consiliului Economic o funcție specială pentru agricultură: „Sperăm că noul premier va institui funcția de consilier pentru agricultură, pentru a putea soluționa mai rapid problemele cu care se confruntă agricultorii. Vom urmări cu atenție primii pași ai noului guvern”.

Printre prioritățile din agricultură menționate în progarmul de guvernare al premierului desemnat se numără asigurarea accesului agricultorilor moldoveni pe piața UE și sporirea capacității de absorbție a fondurilor europene. Executivul propune direcționarea a cel puțin 30% din fondurile agricole către retehnologizare și procesare, inclusiv prin sprijinirea investițiilor în tehnologii verzi și eficiente energetic.

Totodată, Guvernul intenționează să creeze centre regionale integrate pentru colectarea și procesarea produselor agroalimentare, care să consolideze lanțurile valorice și să faciliteze exportul. În paralel, se urmărește creșterea prezenței produselor moldovenești pe rafturile interne și europene, precum și modernizarea piețelor agricole dedicate exclusiv producătorilor autohtoni.

„Un accent aparte este pus pe adaptarea agriculturii la schimbările climatice, prin investiții majore în reabilitarea stațiilor de irigații și extinderea rețelelor centralizate pe o suprafață de cel puțin 50.000 de hectare”, se mai arată în prevederile progrmaului de guvrnare.