Republica Moldova ocupă locul 5 în lume după volumul exporturilor de nuci. Țările în care ajung acestea

31 Aug. 2021, 10:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
31 Aug. 2021, 10:28 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În cadrul Conferinței Naționale a Nucicultorilor, desfășurată la Chișinău  s-a discutat despre situația din sectorul nucifer. Potrivit experților naționali și internaționali, acest sector se află în pragul unor transformări importante, care ar putea duce la sporirea roadei, calității acesteia și, implicit, a competitivității pe piețele internaționale.

Potrivit informațiilor, Republica Moldova se numără printre cei mai mari exportatori  de nuci, plasându-se pe locul 5 în lume. În 2020, volumul exporturilor a fost de 12,7 mii de tone.

Astfel, 79% din exporturile de nuci sunt orientate spre țările UE, iar principalele state importatoare sunt Franța, Germania, Olanda, România și Austria. Cultura nuciferă reprezintă  5% din volumul exporturilor horticole și înregistrează o valoare monetară de 50% din acestea. Nucicultorii cred că volumul exporturilor ar putea crește și mai mult, de la 120 de milioane de dolari, în prezent, până la 200 de milioane.

În acest sens, specialiștii recomandă extinderea gamei de produse nucifere care sunt exportate. De asemenea, pentru un randament dublu și pentru o roadă de calitate se propune modernizarea livezilor.

La moment, suprafața livezilor de nuc din țară este de circa 20 de mii de hectare, dintre care 15 mii de hectare, adică 75%, sunt soiuri vechi.

Specialiștii au mai menționat că 30-35% din producția exportată de nuci provine din plantații, iar restul vine din fâșiile de aliniament. Din acest motiv, o altă recomandare este producerea nucilor în plantații comerciale, așa cum se întâmplă în țările care au un sector nucifer dezvoltat.

Pentru aceasta, producătorii de nuci din țară pot apela la investițiile oferite de linia de creditare a Proiectului Băncii Europene de Investiții, Livada Moldovei.

„În ședință de Guvern a fost aprobată reluarea negocierilor și extinderea contractului cu Banca Europeană de Investiții cu un sold de 60 de milioane de euro pentru modernizarea sectorului horticol. Acest credit ne permite ca agricultorii să nu întâmpine deficiențe financiare la implementarea investițiilor, fiind facilitat în paralel de acest instrument de intervenție și plăți în sector”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu.

Livada Moldovei este o linie de creditare oferită de către Banca Europeană de Investiții, care a devenit operațională în 2016. Prin intermediul acesteia sunt puse la dispoziție creditele destinate investițiilor în sectorul horticol. Până în prezent, în cadrul liniei de creditare Livada Moldovei au fost finanțate 264 de proiecte investiționale, fiind alocată suma de 57,3 milioane de euro.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.