Comitetul executiv al BNM a decis majorarea ratei de bază, până la 4,65 % anual. Decizia, în vigoare

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis cu vot unanim majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 1,0 puncte procentuale până la 4,65 la sută anual. Decizia Comitetul executiv al BNM va intra în vigoare pe data de 6 septembrie 2021.

Totodată, se vor mări cu 1,0 puncte procentuale ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 7,15 și, respectiv, până la 2,15 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii rămâne neschimbată.

Decizia BNM a fost luată considerând presiunile inflaționiste atât din partea ofertei și a cererii agregate, cât și a riscurilor și incertitudinilor cauzate de evoluția situației pandemice.

Comitetul executiv a concluzionat că prevalează riscul unui caracter persistent al procesului inflaționist pentru prima jumătate a orizontului de prognoză.

Conform estimărilor, presiunile inflaționiste din partea cererii vor continua și în perioada următoare fiind susținute de majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc) și creșterea volumului creditelor de consum și celor ipotecare în contextul condițiilor monetare stimulative care susțin consumul în detrimentul economisirii.

Astfel, decizia BNM are scopul de a atenua presiunile inflaționiste generate de accelerarea cererii agregate interne alimentate de creșterea consumului și de a tempera efectele de runda a doua ale șocurilor de ofertă, pe fundalul majorării prețurilor internaționale și inflației importate.

Banca Națională va monitoriza cu precauție și în continuare riscurile externe și interne asociate procesului inflaționist și evoluțiile economiei globale și naționale și, la momentul oportun, va adopta măsurile necesare de politică monetară.

#Rata de bază #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.