Cum se explică pauza bruscă, luată de piața imobiliară, după o creștere de 20%. EXPERT

După o creștere bruscă a prețurilor cu peste 20%, piața imobiliară a luat o pauză. Tranzacțiile din trimestrul doi au înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani, notează Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, transmite IPN.

Potrivit expertului economic, în Republica Moldova, prețul apartamentelor a crescut, începând cu a doua jumătate a anului 2020, prea brusc după 12 ani de cădere, ceea ce a speriat potențialii cumpărători. Această tendință va continua, pe termen scurt, în următoarele luni. Pe termen lung, număr tranzacțiilor imobiliare va fi mare în municipiul Chișinău, unde vor avea loc multe procurări de apartamente în scopuri investiționale.

Tradițional, până în 2015, anual în Republica Moldova aveau loc 14-15 mii de tranzacții imobiliare, în mod special la apartamente. Începând cu 2019 și până în prezent, sunt circa 28 de mii de tranzacții imobiliare. În trimestrul doi al anului curent, s-a înregistrat cel mai mic număr de tranzacții imobiliare din ultimii cinci ani, atât în țară, cât și în municipiul Chișinău.

Economistul precizează că se atestă o explozie a ceea ce înseamnă creditele imobiliare, care până în 2005 practic nu au fost acordate. Începând cu 2018, creditele imobiliare au cunoscut o explozie și mai mare, iar în prezent suma lor se ridică la 10 miliarde lei. Piața imobiliară se caracterizează printr-o migrație de la apartamente cu suprafețe mari, spre apartamente de dimensiuni mici. În 2003 a fost ultima dată când a fost înregistrată o suprafață medie a apartamentelor noi date în exploatare de 130 de metri pătrați. În prezent, suprafața medie a unui apartament nou construit este de 65 de metri pătrați. Totodată, în prezent foarte multe imobile sunt procurate în scopuri investiționale, să fie oferite spre închiriere.

Economistul mai afirmă că Republica Moldova devine o piață unde oamenii trăiesc cu chirie. 15 ani în urmă doar 6% dintre locuitori municipiul Chișinău locuiau în chirie. În prezent circa 13% dintre cetățeni trăiesc în chirie. Media europeană este de 40%. Chiria apartamentelor este specifică oamenilor care cheltuie pentru produse alimentare mai puțin de 20% pe lună. Din cei care trăiesc în chirie, 45% sunt tinerii singuri, care nu locuiesc cu părinții. Au un loc de muncă, un venit adecvat, însă nu au o locuință proprie. Altele 25% sunt familiile tinere, fără copii. 10% sunt familiile din două persoane: de obicei un părinte și un copil.

Veaceslav Ioniță mai declară că prețul apartamentelor caracterizează anume piața imobiliară din Republica Moldova. Cele mai mici prețuri la apartamente au fost în anii 2019, 2020. Din a doua jumătate a anului 2020, se înregistrează o creștere de cel puțin 20%, cea mai mare creștere din ultimii 14 ani. În Chișinău, prețul apartamentelor noi a trecut de 800 de euro metrul pătrat, iar la cele de mâna a doua – de 670 de euro metrul pătrat.

Expertul este de părere că creșterea prețului la apartamente a fost prea bruscă, ceea ce a și dus la faptul că în trimestrul doi al anului 2021 au existat cele mai mici vânzări de apartamente din ultimii cinci ani. „Piața noastră încă nu este pregătită de această creștere bruscă de 20%, care a speriat cetățenii și au devenit mai prudenți. Piața imobiliară încearcă să se adapteze la noile condiții. Cred că o creștere de 10% anual s-ar asimila mai ușor”, a opinat expertul.

Potrivit analistului economic, accesibilitatea unui apartament în Republica Moldova se apropie de media europeană. Este nevoie de 9,8 ani de muncă și câștiguri ca să-ți procuri un apartament. Media europeană este de 6,9 ani.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.