OFICIAL! Când vor avea loc alegerile locale noi la Bălți, după demisia lui Usatîi

Comisia Electorală Centrală a stabilit, în cadrul ședinței de astăzi, organizarea alegerilor locale noi pentru funcția de primar al municipiului Bălți pentru 21 noiembrie 2021. Funcția a rămas vacantă după ce fostul primar, Renato Usatîi, și-a dat demisia, scrie Realitatea.md.

Atribuțiile sale au fost preluate de către Tatiana Dubițkaia. Ordinul a fost semnat de Usatîi cu o zi înainte de a se elibera din funcție.

Amintim că Renato Usatîi și-a depus oficial demisia de la șefia Primăriei în data de 2 septembrie la o întrunire cu bălțenii. Politicianul spune că a rămas dezamăgit de rezultatul obținut în oraș la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. În cadrul întrevederii, Usatîi și-a prezentat raportul de activitate.

„Fii bărbat, întoarce-te”. Ce le-a răspuns Usatîi celor care au protestat în susținerea lui (VIDEO)

În total, în data de 21 noiembrie 2021, vor avea loc alegeri locale noi în 13 localități: satul Palanca și satul Ștefănești, raionul Ștefan Vodă; satul Bălceana, raionul Hâncești; satul Hlinaia și orașul Cupcini, raionul Edineț; comuna Ucrainca, raionul Căușeni; comuna Hîrtop, raionul Cimișlia; comuna Ișcălău, comuna Pîrlița și satul Călinești, raionul Fălești; comuna Camenca, raionul Glodeni; comuna Negurenii Vechi, raionul Ungheni și municipiul Bălți.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.