Concurs de angajare, funcție vacantă de DIRECTOR la Ministerul Mediului! Cine poate depune dosarul

Concursul pentru selectarea candidatului la funcția de director al Instituției Publice „Unitatea de implementare a proiectelor în domeniul mediului” (UIPM), fondator Ministerul Mediului, a fost anunțat de către Comitetul de Supraveghere. Funcțiile de bază și competențele directorului UIPM sunt stabilite în Statutul Instituţiei Publice UIPM, aprobat prin Hotărîrea Guvernului, scrie Realitatea.md.

Astfel, potrivit normelor, candidatul la funcţia de director al UIPM trebuie să întrunească următoarele cerinţe:

a) să deţină cetăţenia Republicii Moldova;

b) să cunoască limba română, scrisă şi vorbită;

c) să cunoască limba engleză, scrisă și vorbită;

d) să aibă studii superioare în domeniile relevante protecției mediului; ingineriei de mediu; economice sau juridice;

e) să aibă experiență în implementarea și/sau managementul proiectelor investiționale în domeniile relevante protecției mediului, schimbărilor climatice, economiei circulare și utilizării raționale a resurselor naturale;

f) să posede o reputaţie ireproşabilă;

g) să nu aibă antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;

h) să nu fie privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

Prin urmare, candidații la funcția de director al UIPM urmează să depună la Secretariatul Comitetului, pe numele Comitetului un dosar care include următoarele documente:

a) dovada cetățeniei Republicii Moldova (copia de pe buletinul de identitate);

b) curriculum vitae cu indicarea a trei persoane de referință și datele de contact ale acestora (pentru a putea fi contactate);

c) copiile de pe diplomele de studii superioare (după caz, de licență, de master, de doctor); opțional pot fi prezentate copiile de pe alte acte de studii, certificate de absolvire a cursurilor de perfecționare profesională şi/sau de specializare.

Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, candidații pot depune dosarele completate conform cerințelor stabilite, în versiune printată sau prin e-mail (în format PDF sau JPG), până la data de 21 septembrie 2021, ora 16:00, pe adresa: Unitatea de Implementare a Proiectelor în Domeniul Mediului, str. Alexandru cel Bun 51A, parter. Persoana de contact – Nicolae Sandu, jurist I.P.„UIPM”, tel. 060688895, e-mail: nicolae.sandu@uipm.gov.md

#concurs de angajare #functie vacanta #ministerul mediului #cerinte #dosar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.