Dow Jones pierde peste 500 de puncte şi se îndreaptă către cel mai grav selloff din luna iulie. Ce a cauzat scăderile

Bursele din Statele Unite au început săptămâna pe minus pe măsură ce investitorii continuă să facă un pas în spate în luna septembrie, luând în calcul noile riscuri cu care se confruntă piaţa americană de capital, relatează CNBC.

Dow Jones Industrial Average a pierdut peste 530 de puncte, sau 1,54%, la începutul şedinţei de tranzacţionare de luni, îndreptându-se astfel către cel mai mare declin zilnic din 19 iulie. S&P a scăzut cu 1,6%. Nasdaq, indicele marilor companii tech, a suferit un declin de 2%, scrie Ziarul Financiar.

Există un cumul de factori care au determinat scăderile:

Investitorii se tem de efectele „contagioase” ale pieţei imobiliare din China. Acţiunile incluse în indicele Hang Seng au înregistrat la un moment dat un minus de 4%, alimentate de prăbuşirea gigantului Evergrande Group, care ajunge la datorii de 300 de miliarde de dolari.
Rezerva Federală începe mâine o întâlnire de două zile şi investitorii se tem că banca centrală va semnala că este pregătită să retragă stimulentele monetare într-un moment marcat de inflaţie şi îmbunătăţiri în piaţa forţei de muncă.
Cazurile de Covid – cauzate de varianta Delta – rămân la nivelul lunii ianuarie, în contextul în care vremea rece se apropie încet şi sigur de America de Nord.
Septembrie este luna cu cele mai slabe performanţe din punct de vedere istoric pentru bursele din SUA. Datele arată că achiziţiile încep să revină la normal în a doua jumătate a lunii.
De asemenea, investitorii îşi fac griji din cauza spaţiului politic din Washington DC pe măsură ce se apropie deadline-ul pentru plafonarea datoriilor. După vacanţă, Congresul s-a reîntors în capitală, grăbindu-se să adopte proiecte pentru a evita închiderea guvernului.

Totodată, au scăzut şi acţiunile asociate cu creşterile raportate la nivel global. Ford şi multinaţionala Carrier Global, specializată în electrocasnice, au scăzut cu peste 3%. Acţiunile General Motors şi Boeing au pierdut fiecare câte 2%. Producătorul de oţel Nucor a înregistrat un minus de 2,8%.

Acţiunile din sectorul energiei au obţinut rezultate slabe după ce petrolul West Texas Intermediate (WTI) a scăzut cu 2% pe fondul fricilor din economia mondială. Astfel, Occidental Petroleum, Hess şi Devon Energy au suferit declinuri de aproape 5%

#Dow Jones #burse #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.