De ce salariile din firmele străine sunt de două ori mai mari decât în companiile antreprenorilor moldoveni

Angajații companiilor cu ISD primesc, în mediu, salarii de 2 ori mai mari comparativ cu salariații din companiile private locale. Nivelul mediu al cheltuielilor privind remunerarea per 1 salariat a constituit 6.1 mii lei în anul 2019, potrivit studiului Asociație Investitorilor Străini.

Cuantumul mediu lunar total al remunerării muncii unui salariat la întreprinderile cu ISD îl depășește de aproximativ 1.5 ori pe cel mediu din Republica Moldova și a constituit 9.2 mii lei în 2019 (9.6 mii lei la întreprinderile străine și 8.2 mii lei la întreprinderile mixte).

De asemenea, prin nivel relativ ridicat al remunerării muncii se caracterizează întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului public: 8.1 mii lei în anul 2019. În cadrul acestora indexarea salariilor are loc aproximativ la fiecare 2 ani.

Cel mai mic nivel al cuantumului remunerării muncii s-a înregistrat la întreprinderile locale cu forma de proprietate privată: 4.8 mii lei în anul 2019, ceea ce este de 1.3 ori mai mic decât nivelul mediu în țară și de 2 ori mai mic comparativ cu companiile cu ISD.

Economiștii explică de ce investitorii străini plătesc salarii mai mari. Acestea sunt din capitalul antreprenorului, nu din generozitatea cuiva. Iar noi, moldovenii, suntem săraci pentru că nu am acumulat prea mult capital. De exemplu, străinii au afaceri unde lucrează un singur om, iar proprietarul mai deține și alte afaceri. Despre asta e vorba, noi nu avem capital ca să stăm picior peste picior și să plătim salarii.

În același timp, studiul Asociației Investitorilor Străini spune că de-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Numărul de angajați din cadrul întreprinderilor cu ISD a crescut în perioada 2010-2019 de la 66 la 90 de mii de persoane. În segmentul companiilor cu ISD se observă o evoluție interesantă, și anume creșterea numărului de angajați exclusiv din contul întreprinderilor străine (cu o rată d de creștere de 7.4%). Aceasta se întâmplă pe fundalul reducerii numărului de întreprinderi mixte și a angajaților acestora cu o RACC de cca 2% în ultimii 10 ani.

#ISD #companii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.