De ce salariile din firmele străine sunt de două ori mai mari decât în companiile antreprenorilor moldoveni

Angajații companiilor cu ISD primesc, în mediu, salarii de 2 ori mai mari comparativ cu salariații din companiile private locale. Nivelul mediu al cheltuielilor privind remunerarea per 1 salariat a constituit 6.1 mii lei în anul 2019, potrivit studiului Asociație Investitorilor Străini.

Cuantumul mediu lunar total al remunerării muncii unui salariat la întreprinderile cu ISD îl depășește de aproximativ 1.5 ori pe cel mediu din Republica Moldova și a constituit 9.2 mii lei în 2019 (9.6 mii lei la întreprinderile străine și 8.2 mii lei la întreprinderile mixte).

De asemenea, prin nivel relativ ridicat al remunerării muncii se caracterizează întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului public: 8.1 mii lei în anul 2019. În cadrul acestora indexarea salariilor are loc aproximativ la fiecare 2 ani.

Cel mai mic nivel al cuantumului remunerării muncii s-a înregistrat la întreprinderile locale cu forma de proprietate privată: 4.8 mii lei în anul 2019, ceea ce este de 1.3 ori mai mic decât nivelul mediu în țară și de 2 ori mai mic comparativ cu companiile cu ISD.

Economiștii explică de ce investitorii străini plătesc salarii mai mari. Acestea sunt din capitalul antreprenorului, nu din generozitatea cuiva. Iar noi, moldovenii, suntem săraci pentru că nu am acumulat prea mult capital. De exemplu, străinii au afaceri unde lucrează un singur om, iar proprietarul mai deține și alte afaceri. Despre asta e vorba, noi nu avem capital ca să stăm picior peste picior și să plătim salarii.

În același timp, studiul Asociației Investitorilor Străini spune că de-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Numărul de angajați din cadrul întreprinderilor cu ISD a crescut în perioada 2010-2019 de la 66 la 90 de mii de persoane. În segmentul companiilor cu ISD se observă o evoluție interesantă, și anume creșterea numărului de angajați exclusiv din contul întreprinderilor străine (cu o rată d de creștere de 7.4%). Aceasta se întâmplă pe fundalul reducerii numărului de întreprinderi mixte și a angajaților acestora cu o RACC de cca 2% în ultimii 10 ani.

#ISD #companii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.