De ce salariile din firmele străine sunt de două ori mai mari decât în companiile antreprenorilor moldoveni

Angajații companiilor cu ISD primesc, în mediu, salarii de 2 ori mai mari comparativ cu salariații din companiile private locale. Nivelul mediu al cheltuielilor privind remunerarea per 1 salariat a constituit 6.1 mii lei în anul 2019, potrivit studiului Asociație Investitorilor Străini.

Cuantumul mediu lunar total al remunerării muncii unui salariat la întreprinderile cu ISD îl depășește de aproximativ 1.5 ori pe cel mediu din Republica Moldova și a constituit 9.2 mii lei în 2019 (9.6 mii lei la întreprinderile străine și 8.2 mii lei la întreprinderile mixte).

De asemenea, prin nivel relativ ridicat al remunerării muncii se caracterizează întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului public: 8.1 mii lei în anul 2019. În cadrul acestora indexarea salariilor are loc aproximativ la fiecare 2 ani.

Cel mai mic nivel al cuantumului remunerării muncii s-a înregistrat la întreprinderile locale cu forma de proprietate privată: 4.8 mii lei în anul 2019, ceea ce este de 1.3 ori mai mic decât nivelul mediu în țară și de 2 ori mai mic comparativ cu companiile cu ISD.

Economiștii explică de ce investitorii străini plătesc salarii mai mari. Acestea sunt din capitalul antreprenorului, nu din generozitatea cuiva. Iar noi, moldovenii, suntem săraci pentru că nu am acumulat prea mult capital. De exemplu, străinii au afaceri unde lucrează un singur om, iar proprietarul mai deține și alte afaceri. Despre asta e vorba, noi nu avem capital ca să stăm picior peste picior și să plătim salarii.

În același timp, studiul Asociației Investitorilor Străini spune că de-a lungul ultimilor 10 ani, întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai cea mai mare productivitate a muncii (1,425 mii lei per angajat în anul 2019), cu creșteri susținute în fiecare an. În anul 2019 întreprinderile străine au raportat o cifră de afaceri per angajat de cca 1,187 mii lei.

Numărul de angajați din cadrul întreprinderilor cu ISD a crescut în perioada 2010-2019 de la 66 la 90 de mii de persoane. În segmentul companiilor cu ISD se observă o evoluție interesantă, și anume creșterea numărului de angajați exclusiv din contul întreprinderilor străine (cu o rată d de creștere de 7.4%). Aceasta se întâmplă pe fundalul reducerii numărului de întreprinderi mixte și a angajaților acestora cu o RACC de cca 2% în ultimii 10 ani.

#ISD #companii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.