Criza energiei: vor ajunge roşiile şi căpşunele de seră să coste cât cireşele la primăvară?

Creșterea costurilor pentru energie afectează deja și alte domenii, cum ar fi, de exemplu agricultura.În contextul crizei de energie din Europa, care deja afectează și China, cultivatorii olandezi se gândesc să-şi restrângă culturile de căpşune din sere şi să se orienteze către alte culturi. Potrivit lor, operarea de sere a devenit destul de costisitoare.

De asemenea, în Marea Britanie, castraveţii şi roşiile ar putea deveni următoarea victimă a crizei gazelor. Majorarea recentă a costurilor gazelor devine deosebit de îngrijorătoare pentru că serele pentru plantele tinere trebuie încălzire pe perioada iernii. Facturile mai mari la energie reprezintă o „uriaşă povară suplimentară“ pentru cultivatori, iar unii şi-ar putea restrânge sau amâna plantările, scrie Bloomberg.

Tot în Marea Britanie, criza gazelor ameninţă să provoace o criză imediată de CO2, un produs secundar al producţiei de îngrăşăminte utilizat la scară largă de industria alimentelor şi băuturilor, scrie Ziarul Financiar.

O criză de CO2 ar forţa abatoarele să se închidă şi ar afecta şi băcăniile pentru că dioxidul de carbon este utilizat pentru prelungirea termenului de valabilitate al alimentelor şi pentru „gheaţa uscată“ care menţine produsele congelate în timpul livrării, dar şi în producţia de băuturi carbogazoase şi bere.

Iar această criză de CO2 riscă să se extindă în Europa, avertiza recent unul dintre cei mai mari distribuitori de gaze din lume, potrivit Financial Times.

Nippon Gases avertizează că „şi alte ţări din Europa vor suferi“ de penurii similare, estimând că livrările sale au scăzut cu 50% la nivelul regiunii.

Un avertisment similar a fost lansat de şeful Yara, grupul norvegian de produse chimice, care a anunţat că-şi va reduce cu 40% producţia europeană de amoniac, un input important pentru unele dintre cele mai utilizate îngrăşăminte.

Svein Tore Hosether, CEO-ul grupului norvegian, arată că nivelurile record ale preţurilor gazelor naturale erodează profitabilitatea fabricilor europene de îngrăşăminte.

Yara a anunţat că-şi va reduce producţia în ţări ca Norvegia, Olanda, Germania şi Italia.

#criza de energie #costuri ridicate #Agricultură #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.