Criza energiei: vor ajunge roşiile şi căpşunele de seră să coste cât cireşele la primăvară?

Creșterea costurilor pentru energie afectează deja și alte domenii, cum ar fi, de exemplu agricultura.În contextul crizei de energie din Europa, care deja afectează și China, cultivatorii olandezi se gândesc să-şi restrângă culturile de căpşune din sere şi să se orienteze către alte culturi. Potrivit lor, operarea de sere a devenit destul de costisitoare.

De asemenea, în Marea Britanie, castraveţii şi roşiile ar putea deveni următoarea victimă a crizei gazelor. Majorarea recentă a costurilor gazelor devine deosebit de îngrijorătoare pentru că serele pentru plantele tinere trebuie încălzire pe perioada iernii. Facturile mai mari la energie reprezintă o „uriaşă povară suplimentară“ pentru cultivatori, iar unii şi-ar putea restrânge sau amâna plantările, scrie Bloomberg.

Tot în Marea Britanie, criza gazelor ameninţă să provoace o criză imediată de CO2, un produs secundar al producţiei de îngrăşăminte utilizat la scară largă de industria alimentelor şi băuturilor, scrie Ziarul Financiar.

O criză de CO2 ar forţa abatoarele să se închidă şi ar afecta şi băcăniile pentru că dioxidul de carbon este utilizat pentru prelungirea termenului de valabilitate al alimentelor şi pentru „gheaţa uscată“ care menţine produsele congelate în timpul livrării, dar şi în producţia de băuturi carbogazoase şi bere.

Iar această criză de CO2 riscă să se extindă în Europa, avertiza recent unul dintre cei mai mari distribuitori de gaze din lume, potrivit Financial Times.

Nippon Gases avertizează că „şi alte ţări din Europa vor suferi“ de penurii similare, estimând că livrările sale au scăzut cu 50% la nivelul regiunii.

Un avertisment similar a fost lansat de şeful Yara, grupul norvegian de produse chimice, care a anunţat că-şi va reduce cu 40% producţia europeană de amoniac, un input important pentru unele dintre cele mai utilizate îngrăşăminte.

Svein Tore Hosether, CEO-ul grupului norvegian, arată că nivelurile record ale preţurilor gazelor naturale erodează profitabilitatea fabricilor europene de îngrăşăminte.

Yara a anunţat că-şi va reduce producţia în ţări ca Norvegia, Olanda, Germania şi Italia.

#criza de energie #costuri ridicate #Agricultură #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Casa italiană de modă Prada a ajuns la un acord pentru achiziționarea brandului rival Versace de la holdingul american Capri Holdings, într-o tranzacție evaluată la 1,375 miliarde de dolari, sumă care include și datoriile Versace, potrivit agenției Reuters.

Tranzacția unește două dintre cele mai mari nume din moda italiană, consolidând astfel poziția Italiei pe piața globală a luxului. Acordul vine într-un moment de reconfigurare a industriei, unde marii jucători își consolidează portofoliile pentru a face față competiției internaționale intense.

„Ne propunem să ducem mai departe moștenirea Versace, să celebrăm și să reinterpretăm estetica sa îndrăzneață și atemporală”, a declarat Patrizio Bertelli, președintele Consiliului de Administrație al Prada.

Achiziția va permite formarea unui conglomerat italian cu o cifră de afaceri estimată la aproximativ 6 miliarde de euro, ceea ce îl va poziționa ca un jucător competitiv față de giganții francezi LVMH și Kering, relatează agenția AFP.

Versace a fost fondat în 1978 de către Gianni Versace, devenind rapid un simbol al opulenței și nonconformismului. După asasinarea creatorului în 1997, conducerea artistică a fost preluată de sora sa, Donatella Versace. În martie 2025, aceasta a anunțat că părăsește funcția de director creativ al casei de modă.

Prada, la rândul său, a fost fondată în 1913 și este condusă în prezent de Miuccia Prada. Aproximativ 80% din companie se află încă în proprietatea familiei Prada.