(VIDEO) Noi numiri la Guvern! Unii s-au ales cu funcții la ministere! Lista aprobată de Guvernul Gavrilița

Echipele a patru Ministere se măresc. Este vorba despre Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Justiției și Ministerul Educației. La ședința Guvernului condusă de prim-ministra Natalia Gavrilița din ziua de joi, 30 septembrie curent, au fost aprobate unanim numiri pentru funcțiile de secretar de stat, scrie Realitatea.md.

Astfel, în cadrul ședinței Guvernului, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a propus candidatura lui Constantin Borosan în calitate de secretar de stat al Ministerul Economiei și Infrastructurii.

„Se propune numirea domnului Constantin Borosan în funcția de secretar de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale responsabil de domeniul energetic din data de 1 octombrie 2021. Am încredere că împreună vom executa toate planurile pe care le avem pe domeniul energetic”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Totodată, Ruslan Bolbocean, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina a fost rechemat din funcție în legătură cu expirarea mandatului.

Mai mult, tot astăzi, în cadrul ședinței Guvernului, au fost numiți noi ambasadori ai țării noastre în trei state.

Gheorghe Leucă este noul ambasador, reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU;
Daniela Cujbă a fost numită în funcția de ambasador al Moldovei la Consiliul Europei;
Dumitru Socolan a fost numit în funcția de ambasador al țării noastre în Japonia.
Dina Roșca a fost numită în calitate de secretar general al Ministerului Finanțelor.
Iulian Rusu a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerului Justiției.

Tot astăzi, la ședința Guvernului condusă de prim-ministra Natalia Gavrilița, Marian Stan a fost numit în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

#minister #numiri #functii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.