(VIDEO) Noi numiri la Guvern! Unii s-au ales cu funcții la ministere! Lista aprobată de Guvernul Gavrilița

Echipele a patru Ministere se măresc. Este vorba despre Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Justiției și Ministerul Educației. La ședința Guvernului condusă de prim-ministra Natalia Gavrilița din ziua de joi, 30 septembrie curent, au fost aprobate unanim numiri pentru funcțiile de secretar de stat, scrie Realitatea.md.

Astfel, în cadrul ședinței Guvernului, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a propus candidatura lui Constantin Borosan în calitate de secretar de stat al Ministerul Economiei și Infrastructurii.

„Se propune numirea domnului Constantin Borosan în funcția de secretar de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale responsabil de domeniul energetic din data de 1 octombrie 2021. Am încredere că împreună vom executa toate planurile pe care le avem pe domeniul energetic”, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu.

Totodată, Ruslan Bolbocean, ambasadorul Republicii Moldova în Ucraina a fost rechemat din funcție în legătură cu expirarea mandatului.

Mai mult, tot astăzi, în cadrul ședinței Guvernului, au fost numiți noi ambasadori ai țării noastre în trei state.

Gheorghe Leucă este noul ambasador, reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU;
Daniela Cujbă a fost numită în funcția de ambasador al Moldovei la Consiliul Europei;
Dumitru Socolan a fost numit în funcția de ambasador al țării noastre în Japonia.
Dina Roșca a fost numită în calitate de secretar general al Ministerului Finanțelor.
Iulian Rusu a fost numit în funcția de secretar de stat la Ministerului Justiției.

Tot astăzi, la ședința Guvernului condusă de prim-ministra Natalia Gavrilița, Marian Stan a fost numit în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

#minister #numiri #functii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.