(VIDEO) Legea bugetului de stat pentru anul 2021 va fi modificată. Documentul prevede majorarea veniturilor

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, modificări și completări la Legea bugetului de stat pentru anul 2021. Documentul prevede majorarea veniturilor bugetului de stat cu circa 3,7 miliarde lei, a cheltuielilor – cu 1,2 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar se va micșora cu 2,5 miliarde lei, scrie Realitatea.md.

„Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul în sectorul drumurilor – 604,6 milioane de lei, Fondul Național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural – 435 milioane de lei, reabilitarea drumurilor locale – 204,1 milioane de lei, suplinirea fondurilor de urgență ale Guvernului – 495,2 milioane lei, ocrotirea sănătății – 141,6 milioane de lei. Cheltuielile de personal vor spori cu 414,9 milioane de lei, dintre care 170 milioane de lei sunt destinate pentru acoperirea acestor cheltuieli întru evitarea unor eventuale riscuri de neplată a salariilor în anul curent și majorarea volumului de alocații în bugetele autorităților”.

De asemenea, vor fi alocate mijloace financiare suplimentare pentru crearea condițiilor adecvate în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne – 47,6 milioane de lei, suport financiar instituțiilor implicate în acțiuni de combatere a pandemiei COVID-19 – 14,1 milioane de lei, reconstrucția și modernizarea clădirilor Centrului de Excelență în Construcții – 5 milioane lei, modernizarea infrastructurii postului vamal Sculeni – 2 milioane de lei și alte cheltuieli stringente.

Majorarea veniturilor la bugetul de stat a fost determinată de accelerarea ritmurilor de creștere economică, de majorarea exporturilor, precum și de majorarea salariului mediu lunar pe economie. Astfel, se estimează o majorare a veniturilor proprii, în principal din taxe și impozite.

„Parametrii revizuiți ai bugetului de stat pentru anul 2021 sunt următorii: venituri – în sumă de 45,1 miliarde lei, cheltuieli – în sumă de 57,2 miliarde lei, în timp ce deficitul bugetar va constitui 12,1 miliarde lei. Pe partea bugetului public național, parametrii revizuiți pentru anul 2021 sunt următorii: venituri – în sumă de 72,8 miliarde lei, cheltuieli – în sumă de 85,5 miliarde lei, iar deficitul bugetar va constitui 12,7 miliarde lei”.

Proiectul de rectificare a bugetului urmează să fie transmis Parlamentului pentru examinare și aprobare.

#legea bugetului #modificari #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea utiliza instrumente financiare precum contractele futures și options pentru a fixa în avans prețul unei părți din gazele naturale și a reduce impactul salturilor bruște de pe bursele internaționale asupra tarifelor. Propunerea a fost făcută de expertul în energetică Sergiu Tofilat, în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

Potrivit lui Tofilat, achiziția propriu-zisă a gazelor ar putea fi însoțită de operațiuni financiare de hedging, prin care Energocom să stabilească anticipat un nivel de preț pentru o anumită cantitate. Scopul ar fi protejarea consumatorilor de fluctuațiile puternice ale pieței.

„Trebuie să vedem alte mecanisme cum noi putem să ne asigurăm de fluctuațiile excesive la prețul la bursă. Să nu crească la noi foarte mult tariful dacă se întâmplă ceva la bursă”, a declarat Tofilat.

Expertul a explicat mecanismul printr-un exemplu. Dacă pentru gazele cu livrare în decembrie ar fi fixat un preț de 60 de euro/MWh, iar în momentul livrării cotația de bursă ar urca la 90 de euro/MWh, contrapartea contractului financiar ar achita diferența de 30 de euro. În schimb, dacă prețul de piață ar coborî la 45 de euro/MWh, diferența până la nivelul de 60 de euro ar trebui achitată de partea care și-a fixat prețul.

„Asta cel puțin ne permite să fixăm nivelul prețurilor la un anumit nivel de toleranță, cât putem noi să ne permitem să achităm gazul”, a explicat Sergiu Tofilat.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să analizeze atât modificările legislative necesare, cât și instrumentele financiare care ar putea fi puse la dispoziția Energocom pentru asemenea operațiuni.

Directorul Energocom, Eugeniu Buzatu, a confirmat că mecanismele de hedging încep să fie utilizate mai mult pe piețele energetice, însă a atras atenția că aplicarea lor în sud-estul Europei este mai dificilă.

„Nu pot să zic că este una în sud-estul Europei populară, dar începe să-și ia amploare”, a declarat Buzatu.

Potrivit șefului Energocom, problema nu ține doar de cadrul legislativ. Operațiunile de acest tip necesită parteneriate cu instituții financiare solide, iar marile case de hedging din Europa Centrală solicită, de regulă, colaborarea cu bănci care dispun de ratinguri investiționale ridicate.

Buzatu a menționat că unele instituții solicită cel puțin un rating BBB-, iar în anumite cazuri condițiile pot fi și mai stricte. În sud-estul Europei, disponibilitatea unor asemenea bănci este însă redusă.

Totodată, directorul Energocom avertizează că fixarea prețului nu înseamnă eliminarea riscului. Compania se protejează de o eventuală scumpire, dar renunță în același timp la posibilitatea de a beneficia integral de o eventuală ieftinire a gazelor.

„Până la urmă, este un casino. Dacă bursa urcă și tu ai fixat prețul, atunci e ok. Dacă bursa scade, nu e ok. Atunci trebuie tu să plătești”, a declarat Buzatu.

#pariu #gaz #Moldova