Top: Cei mai bogați oameni de pe planetă

Primii 10 cei mai bogați oameni de pe planetă au o avere de 1,4 trilioane de dolari. Valoarea averii lor este similară cu a cea PIB-ului Australiei, scrie visiualcapitalist.com.

Cine sunt acești oameni ultra-bogați și care este sursa bogăției lor? Iată o privire asupra celor mai buni 10 oameni bogați de pe planetă și despre modul în care și-au făcut miliardele.

Elon Musk este în prezent cel mai bogat dintre toți, cu o valoare netă totală a averii de 198 miliarde de dolari, cu 60 de miliarde de dolari mai mult decât media întregului grup, de 138 de miliarde de dolari.

Acest lucru este destul de surprinzător, având în vedere cât de bine a funcționat compania Tesla în ultimii ani. În timp ce mulți sceptici se așteaptă ca bula Tesla să explodeze în cele din urmă – inclusiv renumitul investitor Michael Burry – până acum, valoarea companiei auto a continuat doar să crească.

Cu o limită de piață actuală de 768 miliarde de dolari, Tesla valorează mai mult decât următorii șase mari producători de automobile combinate.

Musk a ocupat primul urmat Jeff Bezos, care în urmă cu doar câteva luni, deținea titlul de cea mai bogată persoană din lume. Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba în condițiile în care cei di au alternat pe primele poziții.

Al treilea pe listă este Bernard Arnault, CEO al conglomeratului brandului de lux Louis Vuitton Moët Hennessy (LVMH), care deține Louis Vuitton, Dior, Fendi, Loro Piana și Bulgari. Arnault este cea mai bogată persoană din Europa și chiar a devenit cea mai bogată din lume pentru o scurtă perioadă în luna mai cu o avere de 157 de miliarde de dolari.

Majoritatea bogaților lumii fac parte din industria tehnologiei, în afară de Bernard Arnault și Warren Buffett. Toți locuiesc în America, cu excepția lui Arnault.

Având în vedere că sectorul tehnologic american este de așteptat să crească doar în următorii ani, este probabil ca miliardarii americani din domeniul tehnologiei să își continue dominația în viitorul previzibil.

#tehnologie #PIB #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.