Salarii de 130 mii lei la stat. Proiectul plafonării lefurilor unor categorii de bugetari, susținut de o comisie

Proiectul de lege privind modificarea Legii sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost susținut unanim în cadrul ședinței Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, inițiativă legislativă înregistrată în Parlament de către Platforma DA.

Deputatul Platformei DA, Vasile Năstase, spune că plafonarea salariilor exorbitante ale unor conducători ai întreprinderilor de stat și ale celor cu autonomie financiară care beneficiază de donații bugetare, salarii ce depășesc sume de 100 de mii de lei pentru o persoană, este stringentă.

Prin proiectul de lege respectiv salariile exorbitante ale conducătorilor întreprinderilor de stat vor fi plafonate, iar valoarea lor va fi condiționată de eficiența instituției și creșterea (proporțional acesteia) a salariilor tuturor angajaților. Potrivit noului proiect mărimea cuantumului lunar total al salariului conducătorilor unităților menționate nu va depăși trei salarii medii pe economie. De asemenea, aceștia nu pot beneficia de anumite plăți suplimentare pentru activitate desfășurată.

#salarii #stat #bugetari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.