Transnistria, călcâiul lui Ahile în negocierile cu Gazpromul. Cum Chișinăul ar putea ține în șah Kremlinul

Republica Moldova deocamdată nu a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind contractul de livrarea a gazelor naturale, iar ieri a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor. Fostul deputat, Alexandru Slusari susține că pentru a ajunge la o soluție e nevoie de pornit negocieri exclusiv politice cu implicarea prim-ministrului și președintei RM . Aceste negocieri trebuie de dus în paralel pe trei dimensiuni – Rusia, România și UE.

Slusari e de părere că un argument forte al Chișinăului în negocierile cu Gazpromul este eliminarea schemei importurilor mărfurilor în Transnistria fără achitarea accizelor și TVA în bugetul de stat. Acest lucru ar însemna că sute de milioane de lei, încasate suplimentar, vor fi direcționate pentru compensații familiilor social vulnerabile la achitarea facturilor de gaz. Ce va face regiunea separatistă și oligarhii ruși cu uzina metalurgică, termocentrală și finanțarea armatei de ocupație, să găndească cei, care 30 de ani trag sforile.

”Gazoductul Iași-Chișinău poate asigura cu gazele întreg teritoriul pe partea dreaptă a Nistrului. Nu neapărat și Transnistria. Întreprinderea Vestmoldtransgaz, care gestionează gazoduct, este controlată indirect de statul român și direct de BERD. Gazul, care va veni în Moldova, tehnologic poate fi tot de la Gazprom, însă juridic el ar fi fie român, fie din alta țara europeană. În situația actuală extrem de dificilă și, totodată, cu sprijinul fără precedent din partea partenerilor externi, Moldova trebuie să discute la nivel politic cu România și Uniunea Europeană minimum reeșalonarea plăților pentru gazele livrate pe gazoductul Iași-Chișinău sau alocarea subvențiilor întreprinderii Vestmoldtransgaz din partea Romăniei sau/și UE, astfel încăt prețul final pentru Moldova să nu depășească 400 dolari pentru 1000 m3”, a mai precizat Slusari.

Ieri, a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

#contract #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.