Transnistria, călcâiul lui Ahile în negocierile cu Gazpromul. Cum Chișinăul ar putea ține în șah Kremlinul

Republica Moldova deocamdată nu a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind contractul de livrarea a gazelor naturale, iar ieri a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor. Fostul deputat, Alexandru Slusari susține că pentru a ajunge la o soluție e nevoie de pornit negocieri exclusiv politice cu implicarea prim-ministrului și președintei RM . Aceste negocieri trebuie de dus în paralel pe trei dimensiuni – Rusia, România și UE.

Slusari e de părere că un argument forte al Chișinăului în negocierile cu Gazpromul este eliminarea schemei importurilor mărfurilor în Transnistria fără achitarea accizelor și TVA în bugetul de stat. Acest lucru ar însemna că sute de milioane de lei, încasate suplimentar, vor fi direcționate pentru compensații familiilor social vulnerabile la achitarea facturilor de gaz. Ce va face regiunea separatistă și oligarhii ruși cu uzina metalurgică, termocentrală și finanțarea armatei de ocupație, să găndească cei, care 30 de ani trag sforile.

”Gazoductul Iași-Chișinău poate asigura cu gazele întreg teritoriul pe partea dreaptă a Nistrului. Nu neapărat și Transnistria. Întreprinderea Vestmoldtransgaz, care gestionează gazoduct, este controlată indirect de statul român și direct de BERD. Gazul, care va veni în Moldova, tehnologic poate fi tot de la Gazprom, însă juridic el ar fi fie român, fie din alta țara europeană. În situația actuală extrem de dificilă și, totodată, cu sprijinul fără precedent din partea partenerilor externi, Moldova trebuie să discute la nivel politic cu România și Uniunea Europeană minimum reeșalonarea plăților pentru gazele livrate pe gazoductul Iași-Chișinău sau alocarea subvențiilor întreprinderii Vestmoldtransgaz din partea Romăniei sau/și UE, astfel încăt prețul final pentru Moldova să nu depășească 400 dolari pentru 1000 m3”, a mai precizat Slusari.

Ieri, a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

#contract #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a intensificat acțiunile de prevenire și combatere a muncii „la negru” și a plăților „în plic”, vizând creșterea conformării fiscale în sectoarele economice cu risc sporit.

Potrivit raportului pentru primele nouă luni ale anului 2025, instituția a efectuat 5.802 vizite fiscale și a organizat 116 seminare de informare pentru angajați și angajatori. În urma acestor acțiuni, obligațiile declarate aferente plăților salariale au crescut cu 43,27% față de perioada similară din 2024, atingând 1,2 miliarde lei.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la: Impozitul pe venit din salarii – 251,6 milioane lei (+51,5%), contribuțiile sociale – 712,9 milioane lei (+40,82%) și primele de asigurare medicală – 273,8 milioane lei (+42,58%).

Totodată, în urma controalelor efectuate, SFS a constatat 156 de cazuri de încălcare a legislației muncii, fiind stabilite obligații suplimentare la buget – impozite, contribuții, penalități și amenzi – în valoare totală de 60,8 milioane lei, dintre care 14,6 milioane lei au fost deja achitate.

Comparativ cu 2024, valoarea obligațiilor fiscale suplimentare (fără penalități) s-a majorat cu 48,63%, în timp ce numărul cazurilor de încălcare a scăzut de la 205 la 156. În medie, suma calculată per control rezultativ aproape s-a dublat – de la 189 mii lei la 389 mii lei.

Per total, în 9 luni din 2025, SFS a încasat la buget 34,8 miliarde lei din plăți salariale, în creștere cu 12,98% față de aceeași perioadă din 2024.