Transnistria, călcâiul lui Ahile în negocierile cu Gazpromul. Cum Chișinăul ar putea ține în șah Kremlinul

Republica Moldova deocamdată nu a ajuns la o înțelegere cu Gazprom privind contractul de livrarea a gazelor naturale, iar ieri a fost anunțată stare de alertă în sectorul gazelor. Fostul deputat, Alexandru Slusari susține că pentru a ajunge la o soluție e nevoie de pornit negocieri exclusiv politice cu implicarea prim-ministrului și președintei RM . Aceste negocieri trebuie de dus în paralel pe trei dimensiuni – Rusia, România și UE.

Slusari e de părere că un argument forte al Chișinăului în negocierile cu Gazpromul este eliminarea schemei importurilor mărfurilor în Transnistria fără achitarea accizelor și TVA în bugetul de stat. Acest lucru ar însemna că sute de milioane de lei, încasate suplimentar, vor fi direcționate pentru compensații familiilor social vulnerabile la achitarea facturilor de gaz. Ce va face regiunea separatistă și oligarhii ruși cu uzina metalurgică, termocentrală și finanțarea armatei de ocupație, să găndească cei, care 30 de ani trag sforile.

”Gazoductul Iași-Chișinău poate asigura cu gazele întreg teritoriul pe partea dreaptă a Nistrului. Nu neapărat și Transnistria. Întreprinderea Vestmoldtransgaz, care gestionează gazoduct, este controlată indirect de statul român și direct de BERD. Gazul, care va veni în Moldova, tehnologic poate fi tot de la Gazprom, însă juridic el ar fi fie român, fie din alta țara europeană. În situația actuală extrem de dificilă și, totodată, cu sprijinul fără precedent din partea partenerilor externi, Moldova trebuie să discute la nivel politic cu România și Uniunea Europeană minimum reeșalonarea plăților pentru gazele livrate pe gazoductul Iași-Chișinău sau alocarea subvențiilor întreprinderii Vestmoldtransgaz din partea Romăniei sau/și UE, astfel încăt prețul final pentru Moldova să nu depășească 400 dolari pentru 1000 m3”, a mai precizat Slusari.

Ieri, a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

#contract #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie