TOP Gazprom: Republica Moldova, printre cei mai mari consumatori de metan din fosta URSS

Republica Moldova este pe locul doi la consumul de gaze printre statele din fosta URSS și pe locul patru în statele din din Europa Centrală și pe poziția opt printre țările din Europa de Vest, arată datele raportului trimestrial al concernului.

În șase luni ale anului 2021 Belarus achiziționat cea mai m are cantitate de metan de la Gazprom – 10 miliarde metri cubi, Republica Moldova – 1,6 miliarde metri cubi, Kazahstan – 1,5 miliarde metri cubi, Armenia – 1,1 miliarde metri cubi, Letonia – 1 miliard metri cubi, Lituania – 345 milioane de metri cubi, Kârgâzstan – 186 milioane de metri cubi, Estonia – 38 de milioane de metri cubi, Georgia – 4 milioane de metri cubi. Ucraina nu a cumpărat gaz de la Gazprom.

În ceea ce privește țările din Europa Centrală, Republica Moldova se află pe locul patru după Polonia – 5,2 miliarde metri cubi Ungaria – 3,9 miliarde metri cubi și Slovacia – 2,4 miliarde de metri cubi).

În statele din Europa de vest, pe prima poziție la achiziția gazului este Germania -28,8 miliarde de metri cubi, Turcia – 14,6 miliarde metri cubi, Italia – 11,3 miliarde metri cubi, Franța – 6,58 miliarde metri cubi), Austria – 5,39 miliarde metri cubi, Olanda – 4,21 miliarde de metri cubi și Marea Britanie – 1,73 miliarde de metri cubi.

Republica Moldova, deocamdată, nu a reușit să semneze un contract de livrarea metanului după expirarea precedentului la 30 septembrie. Acum două zile a fost instituită starea de alertă în sectorul gazelor, iar Energocom a fost mandat să negocieze achiziția gazelor din Ucraina și România pentru luna octombrie și pentru viitoarele luni. Decizia de instituire a stării de urgență vine pe fundalul reducerii cu 35% a volumului de gaz livrat Republicii Moldova de către Gazprom, dar și ca urmare a nesemnării, până în prezent, a contractului de livrare a metanului.

#consum #gaz #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest