Sacii cu bani ai moldovenilor. Câte miliarde de euro și dolari au vândut într-un an

Vânzările de valută, dolari și euro, din partea populației în ultimele 12 luni au înregistrat un volum record pentru Moldova de echivalentul a peste 4 miliarde USD, în condițiile când procurările de valută din partea populației au crescut mult mai lent.

Drept consecință oferta netă de valută din partea populației în valoare anuală în luna august a crescut cu 700 mil USD, față de august 2020. De la 2 miliarde USD anul trecut la 2,7 miliarde USD în prezent.

”Dacă tendințele se vor menține atunci în acest an piața valutară va înregistra două recorduri absolute: vânzările de valută ale populație vor depăși recordul istoric din 2013 cu cel puțin 200-300 milioane USD, vânzările nete de valută din partea populației vor fi mai mari decât în 2013 cu cel puțin 50 mil USD și cu cel puțin 500 mil USD decât la finele lui 2020”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Vânzările masive de valută ale populației au fost unul din factorii principali care au determinat aprecierea leului în ultima perioadă. Or, această aprecierea leului moldovenesc va avea un efect benefic pentru atenuarea scumpirilor, care în prezent cunosc un ritm accelerat. Aprecierea din ultimele 3 săptămâni, dacă se va menține până la finele anului, ne va permite să diminuăm rata inflației cu cel puțin 1,5%, cea ce este extrem de important în contextul actual.

În contextul vânzărilor masive de valută din partea populației, Banca Națională a Moldovei în aceste condiții aproape că nu intervine pe piața valutară. Intervențiile ei de 5-10 milioane USD la un volum de 4 miliarde USD vânzări din partea populației poartă un caracter pur simbolic și au rolul de a transmite semnale către piață, că BNM urmărește evoluția și nu va admite mișcări bruște.

#piașa valutară #euro #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.