Comisar european: sărăcia s-ar putea accentua în Europa din cauza prețurilor mari la energie

Comisarul european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit, a avertizat cu privire la creşterea sărăciei în Europa din cauza preţurilor tot mai mari la energie electrică.

Schmit a declarat pentru agenţia de presă menţionată că milioane de oameni din blocul comunitar suferă de sărăcie generată de preţurile tot mai mari la energie electrică şi a adăugat că numărul acestora va continua să crească, conform Agerpres.ro.

Comisia Europeană ar putea ajuta ţările membre să limiteze impactul preţurilor foarte mari la energie electrică asupra populaţiei, dar că obligaţia de a lua măsuri revine în primul rând guvernelor naţionale, potrivit lui Schmit.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului german Martina Fietz a declarat că este important să existe o coordonare la nivelul întregii Europe şi să se acţioneze în cadrul actualelor regulamente ale pieţei interne a UE.

Subiectul va fi discutat la Consiliul European care va avea loc săptămâna viitoare, în zilele de joi şi vineri, la Bruxelles, a menţionat Fietz.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor ETUC a atras atenţia în septembrie că, potrivit datelor existente, peste 2,7 de milioane de oameni din Europa nu-şi mai pot permite să-şi încălzească în mod corespunzător locuinţele, cu toate că au un loc de muncă şi, implicit, un venit.

#cresterea preturilor #Energie #saracie #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.