Jaful secolului. Recuperarea banilor, sub viteza melcului - sechestru pe 4 miliarde de lei în șase ani

În șase ani de când a fost retrasă licența celor trei bănci implicate în furtul miliardului, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială nu a fost recuperat niciun leu din banii delapidați.

Centrul Național Anticorupție anunță, astăzi, într-un comunicat de presă că în perioada 2018 – 2021 Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale a pus sechestru pe bunuri, provenite din frauda bancară, în sumă de 4 miliarde de lei.

CNA susține că a fost pus sechestru pe indisponibilizarea a 2273 de terenuri agricole și pentru construcții, 3 aeronave, 748 de imobile și 351 mijloace de transport. De asemenea, sechestre au fost aplicate pe conturi bancare, numerar, pachete de acțiuni și capital social, dar și tehnică de calcul, însă nu este precizat exact care sunt bunurile provenite din frauda bancară.

Ultimele date ale Băncii Naționale arată că în șase ani de la retragerea licenței celor trei bănci nu a fost recuperat niciun leul din banii furați. Până în prezent, lichidatorii băncilor au încasat 2,6 miliarde de lei din vânzarea activelor.

Atât mijloacele disponibile în conturile Băncii de Economii BANCA SOCIALĂ și UNIBANK. La data retragerii licențelor, cât și mijloacele încasate ulterior de lichidatori sunt utilizate pentru cheltuielile aferente procesului de lichidare, precum și pentru onorarea creanțelor aferente creditului de urgență.

Din data retragerii licențelor și până la 30.06.2021 inclusiv, lichidatorii băncilor au achitat Băncii Naționale (până la 03.10.2016 inclusiv) și Ministerului Finanțelor (începând cu data de 04.10.2016) o parte din datoriile aferente creditelor de urgență acordate băncilor până la numirea lichidatorilor, care conform ordinii onorării creanțelor sunt în prima clasă de creanțe pentru achitare.

În anul 2014, cele trei bănci au fost delapidate de 1 miliard USD, iar BNM a acordat un credit de urgență în sumă de 14,2 miliarde de lei.

#delapidare #credite de urgență #BBNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 2.500 de cetățeni ai Republicii Moldova s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Datele au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală, după ce joi, 14 august, a expirat termenul-limită pentru înregistrare.

Astfel, numărul total al persoanelor înregistrate este de 2.606. Cei mai mulți solicitanți, 1.399 la număr, sunt din Statele Unite ale Americii. Top-ul este urmat de Canada, unde 682 de cetățeni s-au înregistrat.

Urmează Suedia, cu 166 de înregistrări, Finlanda – 121, Norvegia – 109, Australia – 57, Islanda – 38, Japonia – 14, Republica Correa – 13 și Noua Zeelandă cu 7 înregistrări.

Conform procedurii, CEC urmează să desfășoare etapa de verificare și confirmare a cererilor de înregistrare pentru votul prin corespondență, prin verificarea identității alegătorilor înregistrați.

„Această procedură este efectuată pe baza comparării/potrivirii semnalmentelor faciale de pe fotografia atașată de alegător cu poza de pe actul de identitate din fotografia atașată și cu cea mai recentă fotografie a alegătorului din Registrul de stat al populației.
În procesul de verificare a identității, organul electoral poate să notifice alegătorul să actualizeze parțial sau în întregime datele, pentru a face posibilă identificarea. Actualizarea datelor poate fi efectuată cel târziu cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. Despre rezultatul verificării, alegătorul va fi notificat prin mesaj expediat la adresa electronică indicată, cu explicarea, după caz, a condițiilor ce nu au făcut posibilă identificarea”, informează autoritatea.

La scrutinul din 2024, 1986 de alegători s-au înregistrat pentru a vota prin corespondență. Metoda alternativă a fost posibilă doar în Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Islanda și Finlanda.