Businessul ține mai mulți bani în bănci decât se împrumută

În septembrie 2021, pentru prima dată în istoria economiei naționale creditarea netă a businessului de către sectorul bancar a atins valori negative. Acest indicator a început să se înrăutățească după 2015, iar în 2021, chiar dacă ritmul de înrăutățire s-a redus considerabil, totuși în septembrie, pentru prima dată el a atins valori negative.

Creditarea netă este calculat în baza volumul total de credite contractate de către business de la sectorul bancar minus depozitele deținute de business în bănci. Astfel în septembrie 2021 companiile din Moldova, pentru prima dată, dețin mai mulți bani în bănci sub formă de depozite decât credite luate. La moment volumul total de credite luate de către companiile din Moldova de la bănci se ridică la 32 miliarde lei, iar volumul depozitelor deținute de firme în bănci a ajuns la 32,1 miliarde lei”, constată economistul IDIS, Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, creditarea Netă a companiilor de către bănci este un indicator, care ne permite să vedem sănătatea economiei naționale. Atunci când economia funcționează bine, se dezvoltă noi proiecte și companiile atrag investiții sub formă de împrumuturi. Când lucrurile merg prost, companiile nu doar că reduc volumul de credite atrase, dar și resursele proprii preferă să le conserveze în bănci sub formă de depozite în loc să le investească în anumite proiecte de dezvoltare.

Chiar dacă portofoliul de credite bancare pentru companii în acest an înregistrează cel mai înalt ritm de creștere din ultimii 8 ani, totuși situația este departe de a fi una buna, datorită faptul că tot mai multe companii preferă să-și păstreze resursele proprii în bănci sub formă de depozite în detrimentul investițiilor în proiecte noi. În acest an portofoliul de credite pentru business crește cu 285 milioane lei lunar, comparativ cu 252 milioane lei în 2020 și 75 milioane lei în 2019. Precedentul record a fost stabilit în 2013, când portofoliul de credite pentru business creștea lunar cu 485 milioane lei.

Însă pe de altă parte depozitele deținute de companii în bănci au crescut în acest an cu 354 milioane lei în fiecare luna.

Acest indicator ne permite să constatăm că pe de o parte avem companii care lansează proiecte și au nevoie de resurse financiare, iar pe de altă parte un număr impunător de companii în lipsa unor oportunități investiționale, au decis să mențină banii în bănci.

#business #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, sistemul de educație timpurie din Republica Moldova a continuat să resimtă presiunea scăderii demografice și a infrastructurii insuficiente, arată datele publicate de Biroul Național de Statistică. Potrivit acestora, în instituțiile de educație timpurie erau înscriși 127,2 mii de copii, în scădere cu 2,4 mii față de anul precedent – o diminuare de aproape 2%, accentuată în special în mediul rural.

Cele 1469 de instituții active (cu 10 mai puține decât în 2023) funcționează majoritar în sectorul public (98,9%), iar aproape trei sferturi dintre ele se află în zonele rurale, unde și reculul demografic este cel mai pronunțat. Instituțiile private sunt doar 16 la număr, toate localizate în mediul urban.

Structura rețelei educaționale include 769 de creșe-grădinițe, 595 de grădinițe, 89 de școli-grădinițe, 14 centre comunitare și doar două creșe propriu-zise. Cele mai afectate de reorganizări au fost unitățile din categoriile creșe-grădinițe și grădinițe, fiecare cu câte două-trei închideri comparativ cu anul anterior.

Mai mult de jumătate dintre copii (51,7%) frecventează grădinițe urbane, iar predominanța băieților este ușoară (51,9%). Distribuția pe vârste indică un număr relativ echilibrat între grupele de 3–6 ani, cu vârsta de 5 ani fiind cea mai frecventă (22,5%).

În același timp, accesul la educație timpurie rămâne inegal. Dacă în mediul urban media este de 91 de copii la 100 de locuri, în rural cifra scade la 59. Cele mai aglomerate instituții se regăsesc în Chișinău (99 copii/100 locuri), iar cele mai relaxate – în raionul Leova, cu doar 37 de copii la 100 de locuri.

Procesul educațional se desfășoară preponderent în limba română (85,1% dintre copii), iar limba rusă este utilizată în proporție de 14,9%. În rândul copiilor înscriși se regăsesc și circa 2.000 de beneficiari cu nevoi speciale: 300 de copii cu dizabilități și 1.700 cu cerințe educaționale speciale.

În ceea ce privește personalul, în anul 2024 au fost angajate 30,7 mii de persoane, dintre care 12,5 mii în funcții didactice și de conducere. Educatorii reprezintă cea mai numeroasă categorie (77,8%), iar 91,4% dintre cadre au studii în domeniul pedagogiei. Totuși, personalul tânăr este în scădere: doar 11,3% au sub 30 de ani, față de 12,2% în 2023, ceea ce reflectă o îmbătrânire lentă, dar sigură, a corpului profesoral. Raportul mediu a fost de 13,1 copii la un educator, cu diferențe între urban (14,1 copii) și rural (12,2 copii).

Dotările materiale rămân modeste. Din cele 7,2 mii de computere existente, doar 72,2% sunt utilizate în scopuri educaționale, iar 89,3% au conexiune la internet. Doar una din cinci instituții dispune de sală sportivă, iar 61,5% – de sală muzicală. Supraaglomerarea rămâne o problemă: doar 4,7% dintre săli sunt utilizate de o singură grupă de copii.

Aceste date confirmă tendințele demografice negative și provocările sistemice din educația timpurie, inclusiv subfinanțarea infrastructurii, dezechilibrele urbane-rurale și necesitatea unei strategii coerente pentru atragerea și menținerea cadrelor didactice tinere.