Businessul ține mai mulți bani în bănci decât se împrumută

În septembrie 2021, pentru prima dată în istoria economiei naționale creditarea netă a businessului de către sectorul bancar a atins valori negative. Acest indicator a început să se înrăutățească după 2015, iar în 2021, chiar dacă ritmul de înrăutățire s-a redus considerabil, totuși în septembrie, pentru prima dată el a atins valori negative.

Creditarea netă este calculat în baza volumul total de credite contractate de către business de la sectorul bancar minus depozitele deținute de business în bănci. Astfel în septembrie 2021 companiile din Moldova, pentru prima dată, dețin mai mulți bani în bănci sub formă de depozite decât credite luate. La moment volumul total de credite luate de către companiile din Moldova de la bănci se ridică la 32 miliarde lei, iar volumul depozitelor deținute de firme în bănci a ajuns la 32,1 miliarde lei”, constată economistul IDIS, Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, creditarea Netă a companiilor de către bănci este un indicator, care ne permite să vedem sănătatea economiei naționale. Atunci când economia funcționează bine, se dezvoltă noi proiecte și companiile atrag investiții sub formă de împrumuturi. Când lucrurile merg prost, companiile nu doar că reduc volumul de credite atrase, dar și resursele proprii preferă să le conserveze în bănci sub formă de depozite în loc să le investească în anumite proiecte de dezvoltare.

Chiar dacă portofoliul de credite bancare pentru companii în acest an înregistrează cel mai înalt ritm de creștere din ultimii 8 ani, totuși situația este departe de a fi una buna, datorită faptul că tot mai multe companii preferă să-și păstreze resursele proprii în bănci sub formă de depozite în detrimentul investițiilor în proiecte noi. În acest an portofoliul de credite pentru business crește cu 285 milioane lei lunar, comparativ cu 252 milioane lei în 2020 și 75 milioane lei în 2019. Precedentul record a fost stabilit în 2013, când portofoliul de credite pentru business creștea lunar cu 485 milioane lei.

Însă pe de altă parte depozitele deținute de companii în bănci au crescut în acest an cu 354 milioane lei în fiecare luna.

Acest indicator ne permite să constatăm că pe de o parte avem companii care lansează proiecte și au nevoie de resurse financiare, iar pe de altă parte un număr impunător de companii în lipsa unor oportunități investiționale, au decis să mențină banii în bănci.

#business #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.