Veste bună pentru investitorii crypto! Bitcoin a atins o valoare record și se poate ajunge la 100.000 de dolari

22 Oct. 2021, 14:57
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
22 Oct. 2021, 14:57 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Preţul unui Bitcoin a stabilit un nou maxim istoric de 66.901 dolari în contextul în care investitorii au primit cu braţele deschide lansarea ETF-ului ProShares Bitcoin Strategy, tranzacţionat la bursa din New York. Recordul atins la jumătatea lunii aprilie era de 64.899 dolari.

ETF-urile (exchange-traded fund) sunt vehicule de investiţii pasive care au câştigat interesul investitorilor datorită uşurinţei de a investi, precum şi a performanţei pe termen lung faţă de fondurile active. Lansarea ETF-urilor Bitcoin deschide, prin urmare, calea către lumea criptomonedelor pentru mulţi investitori care anterior nu erau convinşi din cauza riscurilor asociate investiţiilor în criptomonede, precum lipsa reglementării şi riscul pirateriei portofelului, reiese dintr-o analiză a casei de brokeraj XTB.

ETF-urile cu expunere pe crypto s-au lansat anul acesta în Canada şi Europa şi au crescut în popularitate pe fondul interesului pentru active digitale, analiştii aşteptându-se la o continuare a trendului. Deja mai mulţi administratori de fonduri au solicitat lansarea de ETF-uri Bitcoin în SUA. Gigantul de investiţii instituţionale Grayscale se gândeşte să convertească fondul Bitcoin Trust într-un fond tranzacţionat la bursă (ETF) stabilit fizic. Decizia ar putea face disponibilă moneda digitală pentru un număr mare de investitori.

Săptămâna trecută, produsele de investiţii în active digitale au înregistrat intrări în valoare totală de 226 milioane de dolari, ceea ce a adus totalul intrărilor în ultimele opt săptămâni la 638 milioane dolari. Activele totale administrate se află în acest moment la o distanţă de doar 5% de maximul istoric, de 67 miliarde dolari, ca urmare a aprecierii recente a preţului, adaugă casa de brokeraj.

Un factor la fel de important este adoptarea criptomonedelor în viaţa de zi cu zi. PayPal a anunţat recent că va include criptomonede în reţeaua sa de plăţi, mişcare ce ar veni în beneficiul clienţilor. Folosind reţeaua PayPal, utilizatorii pot efectua plăţi în criptomonede şi pot achiziţiona bunuri şi servicii în schimbul monedei digitale.

Bineînţeles, piaţa crypto nu duce lipsă de sceptici. Argumentul lor este că, din când în când, există o scădere pe piaţă de peste 80% care subminează încrederea în criptomonede. Ei pot sublinia pe bună dreptate că introducerea contractelor futures pe Bitcoin la CME (Chicago Mercantile Exchange) în decembrie 2017 a început de fapt o astfel de piaţă de scădere (chiar dacă a fost văzută ca un semn de acceptare, aşa cum este ETF-ul astăzi). Cu toate acestea, nu ar trebui să presupunem orbeşte că această situaţie se repetă, spune XTB.

Un aspect cheie în acest moment este dacă investitorii vor fi capabili să menţină preţul deasupra pragului de 65.000 USD. Dacă răspunsul va fi da, raliurile de pe piaţa criptomonedelor din T4 pe care le-am observat în majoritatea anilor anteriori ar putea duce Bitcoinul către unele dintre previziunile curajoase de preţ din ultimele luni, precum 100.000 dolari. Dacă răspunsul va fi negativ, următoarea secvenţă de creştere ar putea necesita mai mult timp pentru a căpăta susţinere şi a se materializa.

Reglementările SUA ar putea fi cruciale în acest sens. Pieţele consideră unda verde pentru ETF din partea SEC ca o dovadă a acceptării. Ştim, de asemenea, că urmează mai multe reglementări. Acum întrebarea este dacă aceste reglementări vor permite criptomonedelor să se dezvolte sau vor fi prea dure şi vor bloca creşterea pieţei. Din acest motiv apar două întrebări cruciale: „Va permite SEC crearea unui ETF cu expunere pe Bitcoin fizic?” / „Reglementările pentru piaţa criptomonedelor vor limita utilizarea acestora în plăţi şi transferuri de bani?”.

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.