Oportunitate pentru companiile autohtone din domeniul bio-alimentar. Ce presupune proiectul PLAT4FOOD

Datorită unui nou proiect „PLAT4FOOD”, lansat de Uniunea Europeană, companiile din Republica Moldova din domeniul bio-alimentar vor primi asistență pentru dezvoltarea de produse și servicii comune cu întreprinderile din țările Parteneriatului Estic (PE) și Uniunea Europeană (UE) pentru internaționalizarea afacerilor.

Uniunea Europeană a lansat un nou proiect „PLAT4FOOD”, implementat de un consorțiu de organizații de suport în afaceri din Bulgaria, Italia, Republica Moldova și Georgia, cu scopul de a iniția instrumente și servicii specifice pentru ÎMM-urile din acest sector și a susține dezvoltarea noilor activități promoționale și comerciale pe piețele internaționale ale acestora.

Astfel, companiile din domeniul alimentelor bio / organice: fructe și legume proaspete, cereale, carne, produse din fructe de mare, lapte, vin, ulei vor putea beneficia de vizite de studiu pentru stabilirea parteneriatelor de afaceri, cooperarea cu producători străini, furnizori și distribuitori de servicii. Totodată, vor avea acces la o platformă promoțională internațională prin care, ulterior, va fi dezvoltat un nou plan de marketing pentru un grup omogen de ÎMM-uri. În același timp, vor fi organizate evenimente de tip B2B în Georgia și Italia pentru a crea oportunități de acces la noi piețe de desfacere (produse biofood) și a dezvolta noi colaborări de afaceri.

Pe de altă parte, vor fi susținute organizațiile de suport în afaceri, din cele 4 țări care implementează proiectul „PLAT4FOOD”, în extinderea activităților de cooperare internațională prin aplicarea noilor modele de afaceri bazate pe „smart aggregation” a produselor, încurajarea transferului de know-how și bune practici.

Valoarea și importanța proiectului este primordială pentru țările implicate și pentru dezvoltarea lor sustenabilă. Potrivit unui raport la Comisiei Europene, ÎMM-urile din Europa reprezintă peste 95% din numărul total al companiilor private, având rolul de motoare de creștere economică continuă și un factor important de consolidare a societății libere. Iar sectorul alimentar bio/organic are o relevanță considerabilă în Europa, care este cel mai mare exportator din lume de produse agricole.

Proiectul PLAT4FOOD este finanțat de EU4Business, inițiativă a Uniunii Europene, coordonat de EUROCHAMBERS. Proiectul va fi implementat de consorțiul: Camera de Comerț și Industrie Vratsa, Bulgaria – PP (CCI Vratsa), Unicamere del Veneto, Italia (UCV), Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Moldova (ODIMM) și Agenția Georgiană de Inovații și Tehnologie, Georgia (GITA). Perioada de implementare : 1.10.2021 – 01.02.2022.

#PLAT4FOOD #companii boio-alimentare #oportunitate #asistare europeana #companii autohtone #servicii #vin #legume #fructe #odimm #produse

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.