ULTIMĂ ORĂ! Directorul financiar al S.A. Metalferos și-a dat demisia. A activat în funcție din 2007

Directorul financiar al S.A. Metalferos, Sergiu Catană, și-a dat demisia din funcția în care a activat din 2007 și până în prezent.

Într-un comunicat de presă, Agenția Proprietății Publice (APP) menționează că, de-a lungul anilor, la S.A. Metalferos au existat multiple acuzații de evaziune fiscală și spălări de bani. Iar soarta dosarelor penale care au vizat întreprinderea, în care statul deține 78% din acțiuni, au rămas fără finalitate. Acestea urmează a fi investigate de acum încolo, iar noua conducere a întreprinderii va manifesta deschidere totală în acest sens.

Amintim că S.A. „Metalferos” are un și nou administrator interimar – Andrei Ivancov, după ce fosta conducere a fost eliberată în baza cererii de demisie

Andrei Ivancov a fost numit director interimar al S.A. „Metalferos”, după ce fosta conducere a fost eliberată în baza cererii de demisie. Noul administrator al întreprinderii a fost prezentat colectivului de către șeful Agenției Proprietății Publice, Eugeniu Cozonac.

Directorul APP a declarat că schimbarea era absolut necesară și speră că în cel mai scurt timp societatea pe acțiuni va prospera și va atinge noi performanțe.

„Am siguranța că noul director interimar, care este un adevărat profesionist, va veni cu idei bune, cu un plan de dezvoltare ambițios care va crește productivitatea și prestigiul întreprinderii. Provocările sunt majore în domeniul pieței metalelor, dar atunci când există voință și pricepere, compania se dezvoltă, iar țara are doar de câștigat”, a conchis Eugeniu Cozonac.

Noul director interimar susține că este pregătit și dispus să-și concentreze cunoștințele și întreaga experiență pentru dezvoltarea și reabilitarea numelui întreprinderii.

„Voi fi deschis pentru comunicarea cu fiecare dintre angajați. Vreau ca prin munca pe care o vom face împreună, să schimbăm imaginea și percepția pe care o au oamenii despre această întreprindere. Sarcina noastră primordială, reieșind și din legislația în vigoare care presupune liberalizarea pieței metalelor, va fi stabilirea unui nou lanț de comerț”, a menționat în discursul său Andrei Ivancov.

Andrei Ivancov are o experiență vastă de muncă. Anterior a activat în calitate de director-adjunct al CNA, după care a ocupat funcția de șef de direcție în cadrul APP, a condus Societatea pe Acțiuni RED-Nord și Întreprinderea de Stat NODUL HIDROENERGETIC COSTEŞTI, unde și-a demonstrat calitățile manageriale impecabile, gestionând eficient mijloacele financiare și obținând rezultate economico-financiare înalte, cu un profit net de 24.5 milioane lei pentru anul 2020.

S.A. Metalferos a fost fondată acum aproape 70 de ani, iar în prezent are trei secții de activitate. Este o întreprindere de colectare, păstrare, prelucrare, sortare, comercializare și export a resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase. Deține filiale în 6 raioane ale țării și are, în total, circa 200 de angajați.

#metaloferos #director financiar #demisie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.