Semnal de alarmă: ”Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008”

16 Oct. 2021, 03:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Oct. 2021, 03:52 // Actual //  bani.md

Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008, dacă nu vor fi introduse reglementări dure, a declarat viceguvernatorul Băncii Angliei responsabil cu stabilitatea financiară, Jon Cunliffe, transmite Reuters, citat de business24.ro.

Cunliffe a comparat ritmul de creştere a pieţei criptoactivelor, de la 16 miliarde de dolari în urmă cu cinci ani la 2.300 de miliarde de dolari în prezent, cu piaţa ipotecilor subprime de 1.200 de miliarde de dolari în 2008, scrie .

”Când ceva din sistemul financiar creşte foarte rapid şi într-un spaţiu care este nereglementat în mare parte, atunci autorităţile care să ocupă de stabilitatea financiară trebuie să fie atente”, a spus acesta.

Cunliffe a recunoscut că guvernele şi autorităţile de reglementare trebuie să fie atente să nu reacţioneze exagerat sau să clasifice noile abordări ca fiind ”periculoase” pentru simplul fapt că sunt diferite. El a notat şi că tehnologiile crypto oferă o perspectivă de ”îmbunătăţiri radicale” a serviciilor financiare.

Cu toate acestea, Cunliffe a spus că, deşi riscurile la adresa stabilităţii financiare rămân deocamdată limitate, aplicaţiile actuale pentru criptoactive implică un motiv de îngrijorare pentru stabilitatea financiară pentru că majoritatea ”nu au o valoare intrinsecă şi sunt vulnerabile la corecţii majore ale preţurilor”.

Bitcoin şi etherum, cel mai valoroase criptomonede, au scăzut în acest an cu peste 30%, înainte de a-şi reveni, iar de la crearea lor au dovedit că sunt foarte instabile.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.