În trimestrul IV 2020 efectele pandemiei COVID-19 pe piața muncii au fost mult mai slab resimțite

Potrivit Biroului Național de statistică, efectele pandemiei de Covid-19 au fost mai slab resimțite în trimestrul IV al anului, față de celelate trimestre. Astfel, în acest trimestru, peste 17 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste, au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii.
Din totalul de 17 mii de persoane, peste 90% sunt persoane ocupate în câmpul muncii, circa 4,0% – sunt șomeri și 6,0% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.

Astfel, 15,7 mii de persoane au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 ceea ce reprezintă 2% din totalul populației ocupate. COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 2,1%, în comparație cu cea masculină – 1,7% și, respectiv, populația din mediul urban – 3,4%, în comparație cu cea din mediul rural – 0,6%.

De asemenea, în trimestrul IV 2020 fiecare a doua persoană afectată (48,0%) a lucrat mai puține ore pe săptămână, două persoane din cinci (40,5%) au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, trei din zece persoane (28,6%) au fost transferate la program de lucru parțial și una din zece persoane afectate (12,8%) nu a lucrat deloc / a absentat de la locul de muncă.

La fel ca în semestrele precedente, principalele motive ale absenței de la muncă au fost: concediile neplătite (33,2%), șomajul tehnic (27,4%), staționarea activității unității (21,9%), concedii de boală (17,5%) etc.

#locuri de munca #piata muncii #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un membru al Comitetului pentru buget și taxe al Dumei de Stat, Ayrat Farahov, a propus ca medicamentele să fie vândute în farmacii nu doar la pachet, ci și pe pastilă, pentru a reduce costurile tratamentelor și risipa de medicamente.

Într-un interviu pentru FederalPress, deputatul a argumentat că o astfel de măsură ar face tratamentul mai accesibil pentru cetățeni, în special pentru pensionari, și ar reduce numărul de medicamente expirate din locuințele oamenilor.

„Se întâmplă des să ne doară capul și să avem nevoie de una-două pastile. De ce să cumpărăm un pachet de zece? Doza nu corespunde conținutului, iar restul pastilelor sunt aruncate. Pentru pensionari, asta contează mult”, a declarat Farahov.
El a sugerat ca tabletele să fie livrate în saci sau cutii mari și dozate direct în farmacii, ceea ce ar reduce cheltuielile inclusiv pentru achizițiile publice. Deputatul a amintit că legislația rusă permite deja farmaciilor să prepare medicamente proprii și a dat exemplul SUA și Germaniei, unde această practică este folosită pentru reducerea costurilor și personalizarea tratamentelor.

Propunerea vine în contextul în care, după începutul războiului împotriva Ucrainei, Rusia se confruntă cu o criză acută a medicamentelor. Potrivit Novaia Gazeta Europa, la începutul anului 2025 134 de medicamente esențiale nu mai erau disponibile pe piața rusă, inclusiv 20 de tratamente oncologice, cinci antibiotice, trei medicamente antiepileptice, precum și insulină pentru gravide, imunodepresante, medicamente împotriva migrenelor, alergiilor, tuberculozei, HIV și malariei.