Jeff Bezos a ales un nou CEO pentru Earth Fund. Sarcina lui va fi să cheltuie 10 miliarde de dolari până în 2030

Jeff Bezos a anunțat marți că a ales un CEO pentru a-și supraveghea proiectul de filantropie în domeniul schimbărilor climatice în valoare de 10 miliarde de dolari, Earth Fund.

„Suntem încântați să anunțăm că dr. Andrew Steer a fost de acord să conducă Bezos Earth Fund în calitate de președinte și CEO”, a declarat Bezos într-o postare pe Instagram marți.

Steer a fost CEO la organizația globală de cercetare a World Resources Institute (WRI) în ultimii opt ani, scrie Business Insider.

„Mă simt incredibil de norocos să mă alătur Fondului Pământ Bezos în calitate de CEO al acestuia, unde mă voi concentra pe stimularea schimbărilor sistemice pentru abordarea crizelor climatice și naturale, cu accent pe oameni. Prea multe dintre cele mai creative inițiative suferă din cauza lipsei de finanțare , gestionarea riscurilor sau parteneriatele corecte. Aici va fi util Fondul Pământ „, a spus Steer într-o declarație pe site-ul WRI.

„Fondul Pământ va investi în oameni de știință, ONG-uri, activiști și sectorul privat pentru a contribui la stimularea noilor tehnologii, investiții, schimbări de politici și comportament. Vom accentua justiția socială, deoarece schimbările climatice rănesc în mod disproporționat comunitățile sărace și marginalizate”, a adăugat el în un tweet.

Steers a spus că obiectivul lui Bezos este să cheltuiască 10 miliarde de dolari până în 2030.

Bezos a anunțat în februarie anul curent că va demisiona din funcția de CEO al Amazon, unde va prelua rolul de președinte executiv care consumă mai puțin timp. Bezos a spus că o parte din raționamentul său pentru renunțarea la slujba sa de CEO Amazon a fost să se concentreze asupra inițiativelor sale filantropice, inclusiv Fondul Pământ – precum și The Washington Post (pe care îl deține) și compania sa de explorare spațială Blue Origin.

#bani #CEO #Jeff Bezos

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.