Prețul grâului a atins cel mai ridicat nivel din decembrie 2012

Marți, prețul grâului la bursa de cereale de la Chicago a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape nouă ani, din cauza situației culturii de iarna din SUA, situație ce sporește îngrijorări cu privie la livrările globale, pe fondul majorării cererii pe plan internațional.

Și cotațiile la porumb și la boabe de soia au urcat marți. La bursa de cereale de la Chicago (CBOT), contractul de referință pentru grâu s-a apreciat cu 0,8%, până la 8,03 dolari per bushel, după ce atinsese anterior 8,07 dolari per bushel, cel mai ridicat preț din decembrie 2012, transmite Reuters.

Cotațiile futures la porumb au urcat cu 0,3%, la 5,80 dolari per bushel, iar la soia boabe contractul de referință a crescut cu 0,5%, la 12,54 dolari per bushel.

Cotatiile futures la grâu la bursa de la Paris au crescut la nivelul record de 296,75 euro pe tonă (343,96 dolari pe tonă).

Departamentul american al Agriculturii (USDA) a apreciat că 45% din cultura de iarnă de grâu se află într-o situație „bună spre excelent”, cu trei puncte procentuale sub estimările analiștilor.

„Există temeri privind viitoarea cultură de grâu, într-un moment în care stocurile globale sunt deja la un nivel scăzut, iar cererea este solidă. Este o combinație destul de explozivă”, a apreciat un trader european.

Având în vedere că grâul este materia primă pentru orice, de la baghetele din Franța și până la tăițeii din Asia, cotațiile la grâu au un impact mai direct asupra consumatorilor spre deosebire de alte culturi, precum porumb sau soia boabe, care sunt folosite în principal ca nutreț pentru animale.

Cele mai recente date oficiale ale Comisiei Europene arată că vânzările de grâu ale UE se ridicau, la finele lunii octombrie, la nouă milioane de tone, însă aceste cifre nu includ și datele cu privire la exporturile Franței, unul dintre cei mai mari vânzători de grâu din blocul comunitar.

Guvernul american se așteaptă însă ca în sezonul actual, care se va încheia în luna iunie 2022, UE să exporte 35,5 milioane de tone de grâu, devansând Rusia în calitate de cel mai mare exportator mondial.

#grau #pret #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.