Prețul grâului a atins cel mai ridicat nivel din decembrie 2012

04 Nov. 2021, 04:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2021, 04:30 // Actual //  bani.md

Marți, prețul grâului la bursa de cereale de la Chicago a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape nouă ani, din cauza situației culturii de iarna din SUA, situație ce sporește îngrijorări cu privie la livrările globale, pe fondul majorării cererii pe plan internațional.

Și cotațiile la porumb și la boabe de soia au urcat marți. La bursa de cereale de la Chicago (CBOT), contractul de referință pentru grâu s-a apreciat cu 0,8%, până la 8,03 dolari per bushel, după ce atinsese anterior 8,07 dolari per bushel, cel mai ridicat preț din decembrie 2012, transmite Reuters.

Cotațiile futures la porumb au urcat cu 0,3%, la 5,80 dolari per bushel, iar la soia boabe contractul de referință a crescut cu 0,5%, la 12,54 dolari per bushel.

Cotatiile futures la grâu la bursa de la Paris au crescut la nivelul record de 296,75 euro pe tonă (343,96 dolari pe tonă).

Departamentul american al Agriculturii (USDA) a apreciat că 45% din cultura de iarnă de grâu se află într-o situație „bună spre excelent”, cu trei puncte procentuale sub estimările analiștilor.

„Există temeri privind viitoarea cultură de grâu, într-un moment în care stocurile globale sunt deja la un nivel scăzut, iar cererea este solidă. Este o combinație destul de explozivă”, a apreciat un trader european.

Având în vedere că grâul este materia primă pentru orice, de la baghetele din Franța și până la tăițeii din Asia, cotațiile la grâu au un impact mai direct asupra consumatorilor spre deosebire de alte culturi, precum porumb sau soia boabe, care sunt folosite în principal ca nutreț pentru animale.

Cele mai recente date oficiale ale Comisiei Europene arată că vânzările de grâu ale UE se ridicau, la finele lunii octombrie, la nouă milioane de tone, însă aceste cifre nu includ și datele cu privire la exporturile Franței, unul dintre cei mai mari vânzători de grâu din blocul comunitar.

Guvernul american se așteaptă însă ca în sezonul actual, care se va încheia în luna iunie 2022, UE să exporte 35,5 milioane de tone de grâu, devansând Rusia în calitate de cel mai mare exportator mondial.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.