Fratele la nevoie se cunoaște. Țigările – principalul produs „exportat” de Republica Moldova în România

04 Nov. 2021, 10:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2021, 10:52 // Actual //  bani.md

Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut, în România, cu 0,6 puncte procentuale, în septembrie faţă de luna iulie, până la 8,3% din totalul consumului, arată datele publicate de Novel Research.

În septembrie 2021, piaţa neagră s-a menţinut relativ constantă în majoritatea regiunilor ţării. Cea mai mare creştere a comerţului ilegal cu ţigarete s-a înregistrat în nord-est (5,5 p.p. faţă de iulie 2021, până la 25,7%), regiunea continuând să fie cea mai afectată de contrabandă. O creştere de 2,1 p.p. până la 5,3% se înregistrează şi în Bucureşti. În regiunea sud, comerţul ilegal scade în septembrie cu 3,1 p.p. până la sub 2%. Din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, „cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere, de peste 60%, deşi se află în scădere cu 5,8 p.p.. Ponderea produselor provenite din Moldova scade semnificativ cu 7,3 p.p. până la 5%, iar Ucraina şi Serbia se situează la 0%”, a precizat Marian Marcu, director general Novel Research.

La rândul său, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, a subliniat, în această perioadă, se derulează în parteneriat cu autorităţile o nouă campanie publică anti-contrabandă, cu un mesaj puternic ancorat în actualitate – „Contrabanda e boală grea!”. „Ne dorim astfel ca publicul să înţeleagă că piaţa neagră înseamnă creşterea criminalităţii şi pierderi de bani la buget.

Reprezentanţii Poliţiei de Frontieră din România evidenţiază faptul că, în primele nouă luni ale anului, au fost reţinute în vederea confiscării aproximativ 2,5 milioane pachete cu ţigări de contrabandă, cu o valoare aproximativă de 30 milioane lei, precum şi importante cantităţi de tutun.

În cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV, premierul Natalia Gavrilița a declarat că din Republica Moldova există contrabandă a mai multor produse. „Facem schimbări în procesul de control al frontierelor, luptăm cu contrabanda și cu importurile și exporturile ilegale”.

06 Nov. 2026, 11:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Nov. 2026, 11:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun