BNM dă din deget speculanților de valută. A vândut un 1 mil. de dolari în octombrie

La sfârșitul unii octombrie, activele oficiale de rezervă au constituit 4,05 miliarde dolari SUA, în creștere cu 86,48 mil. dolari SUA în comparație cu 30 septembrie 2021, când acestea au însumat 3 961,82 mil. dolari SUA, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de înregistrarea suportului bugetar în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova debursat de Comisia Europeană, în numele UE: 99,49 mil. dolari SUA (echivalentul a 86,1 mil. EUR), dintre care 57,4 mil. dolari SUA (echivalentul a 49,7 mil. EUR) sub formă de asistență macrofinanciară (ultima tranșă de împrumut).

Totodată, creditele și granturile în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte investiționale au însumat 5,26 mil. dolari SUA, intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate: 4,69 mil. dolari SUA și intrările nete în contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă: 2,50 mil. dolari SUA.

Totodată, pe parcursul perioadei de raportare, diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova: 16,40 mil. dolari SUA, plățile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova: 12,44 mil. dolari SUA;

Pentru a da un semnal jucătorilor din piață că BNM nu va permite fluctuațiile masive a cursului valutar, banca centrală a intervenit pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: 1,0 mil. dolari SUA.

Totodată, BNM a intervenit pe piața valutară internă în perioada iulie – septembrie 2021, atât prin procurări, cât și prin vânzări de valută. Pe parcursul perioadei analizate, volumul tranzacțiilor Băncii Naționale a Moldovei efectuate pe piața valutară interbancară contra lei moldovenești, la data valutei, a constituit 51,10 milioane dolari SUA, inclusiv tranzacții de vânzare în sumă de 35,15 milioane dolari SUA, tranzacții de cumpărare în sumă de 14,80 milioane dolari SUA.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță susține că piața valutară este stabilă. „Situația este stabilă, din acest motiv și intervențiile BNM pe piața valutară sunt foarte slabe, mai mult simbolice. Dacă anul trecut instituția a fost nevoită să procure 232 de milioane de dolari pentru a nu permite ca leul moldovenesc să se întărească, în acest an a vândut 31 de milioane de dolari, doar pentru a da semnal pieței că nu va permite deprecierea rapidă a leului, însă piața se autoreglează și cursul valutar va rămâne stabil cu mici fluctuații tipice pentru această piață”.

#intervenții #rezerve #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.