„De aproape doi ani, străinii nu ne mai vizitează”. Expert economic despre drama din domeniul hotelier din Moldova

Din cauza pandemiei, hotelurile din Republica Moldova continuă să treacă prin cea mai mare dramă din istoria existenței lor. De aproape doi ani, străinii nu ne mai vizitează. Ramura hotelieră are în prezent o activitate de trei-patru ori mai redusă decât până la pandemie. Pensiunile moldovenești, chiar dacă încă sunt slab dezvoltate, chiar numărul de turiști este cu mult mai mic decât capacitatea lor de activitate, în pandemie acestea au supraviețuit datorită odihnei acasă a moldovenilor. „Efectul pozitiv al pandemiei asupra ramurii turistice este că moldovenii au început să descopere Republica Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, recordul de persoane care s-au odihnit vreodată în Republica Moldova a fost în 2019. În ajun de pandemie, în toate tipurile de cazare pe care le avea Republica Moldova, s-au odihnit 375 de mii de persoane. În I trimestru al anului curent, numărul acestora a scăzut la 74 de mii în valoare anuală. Dacă în 2005 erau 67 de mii de străini care se odihneau în Republica Moldova, în 2019, în preajma pandemiei, numărul acestora era de peste 174 de mii de persoane. Din cauza pandemiei, nivelul cel mai jos a fost atins în I trimestru al acestui an, când au fost mai puțin de 18 mii. În trimestrul II s-a ajuns la 29 de mii.

„Ramura noastră turistică este cea mai afectată din cauza că străinii nu mai vin în Republica Moldova. Moldovenii au plecat și pleacă la odihnă peste hotare. Dacă anul trecut numărul lor a fost mic, în acest an a crescut la nivelul care era anterior. Însă, străinii în Republica Moldova nu vin”, a spus economistul.

Analistul economic susține că pandemia a lovit diametral opus hotelurile, motelurile și pensiunile turistice. Hotelurile au înregistrat cea mai mare scădere. În 2019, până la pandemie, 214 mii de persoane au vizitat hotelurile moldovenești. În trimestrul II din anul trecut numărul acestora a scăzut la circa 60 de mii. După, a urmat o ușoară reabilitare, însă este de 3-4 ori mai puțin decât era anterior.

Pensiunile turistice, afirmă expertul, ca să supraviețuiască au nevoie anual de cel puțin 40-45 de mii de vizitatori. În 2019, până la pandemie, au fost circa 17 mii. În 2020, în al II-lea trimestru, numărul vizitatorilor a ajuns la 0. Însă drama pe care au trăit-o pensiunile a durat doar un trimestru. În trimestrul IV al anului trecut au fost în pensiunile din Republica Moldova 5800 de persoane, comparativ cu 3200 în trimestrul IV din 2019. În 2020 moldovenii, din cauza că nu au putut merge peste hotare, au salvat pensiunile. Au mers și le-au vizitat. În acest an, în I trimestru, deja 3200 de persoane au vizitat pensiunile, iar în al II-lea trimestru – 5000 de persoane. Totuși, în prezent, rata de ocupare a pensiunilor este de 15%, de trei ori mai puțin decât minimum necesar.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că până la pandemie în pensiunile din Republica Moldova se odihneau anual circa 12 mii de moldoveni. Străinii erau aproape 6 mii de persoane. De când a început pandemia, numărul străinilor s-a redus și în prezent sunt aproape o mie de străini care ne vizitează anual. În schimb, numărul moldovenilor care vizitează pensiunile s-a ridicat la aproape 18 mii de persoane. În prezent, 95% dintre toți vizitatorii pensiunilor sunt cetățenii Republicii Moldova, față de media obișnuită de 80%.

Potrivit economistului, turismul moldovenesc are câteva caracteristici:

Fiecare al treilea moldovean niciodată nu a fost la odihnă;
Anual, circa 20% dintre moldoveni merg cel puțin odată la odihnă;
Dintre aceștia, 6% merg de două și mai multe ori la odihnă, merg și peste hotare, dar se odihnesc și în interiorul țării;
2/3 dintre moldoveni merg la odihnă pe cont propriu, în special în Ucraina, Bulgaria și România;
Doar 1 din 4 merge la odihnă în mod organizat, prin intermediul agențiilor de turism;
Circa 310 mii de moldoveni, până la pandemie, plecau anual organizat peste hotare la odihnă, prin intermediul agențiilor de turism;
Alții 310-350 de mii de moldoveni plecau individual.

De asemenea, analistul economic susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

Veaceslav Ioniță declară că turismul este cea mai dinamică ramură la nivel global, are cei mai mulți angajați, însă în Republica Moldova acest sector este unul subdezvoltat. Dar aceasta, spune expertul nu poate fi o problemă, dar o provocare. Pe lângă multiplele forme de turism pe care Republica Moldova le poate dezvolta, țara are un potențial enorm de dezvoltare a turismului verde în zonele rurale, în mod special dezvoltarea turismului transfrontalier. A atrage un turist în Republica Moldova este cu mult mai dificil decât al convinge să vină pentru trei zile și poate vizita trei țări: România, Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit economistului, astăzi ramura turistică este una subestimată și la nivel global, deși este cea mai dinamică ramură. Anual turiștii străini, care vizitează o anumită țară, generează venituri directe de 1,2 trilioane de dolari. Iar banii pe care îi generează turismul în economia globală ajunge la 10 trilioane de dolari anual.

#moteluri #pensiuni turistice #drama #hoteluri #expert economic #Republica Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.