„De aproape doi ani, străinii nu ne mai vizitează”. Expert economic despre drama din domeniul hotelier din Moldova

08 Nov. 2021, 09:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Nov. 2021, 09:16 // Actual //  MD Bani

Din cauza pandemiei, hotelurile din Republica Moldova continuă să treacă prin cea mai mare dramă din istoria existenței lor. De aproape doi ani, străinii nu ne mai vizitează. Ramura hotelieră are în prezent o activitate de trei-patru ori mai redusă decât până la pandemie. Pensiunile moldovenești, chiar dacă încă sunt slab dezvoltate, chiar numărul de turiști este cu mult mai mic decât capacitatea lor de activitate, în pandemie acestea au supraviețuit datorită odihnei acasă a moldovenilor. „Efectul pozitiv al pandemiei asupra ramurii turistice este că moldovenii au început să descopere Republica Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, recordul de persoane care s-au odihnit vreodată în Republica Moldova a fost în 2019. În ajun de pandemie, în toate tipurile de cazare pe care le avea Republica Moldova, s-au odihnit 375 de mii de persoane. În I trimestru al anului curent, numărul acestora a scăzut la 74 de mii în valoare anuală. Dacă în 2005 erau 67 de mii de străini care se odihneau în Republica Moldova, în 2019, în preajma pandemiei, numărul acestora era de peste 174 de mii de persoane. Din cauza pandemiei, nivelul cel mai jos a fost atins în I trimestru al acestui an, când au fost mai puțin de 18 mii. În trimestrul II s-a ajuns la 29 de mii.

„Ramura noastră turistică este cea mai afectată din cauza că străinii nu mai vin în Republica Moldova. Moldovenii au plecat și pleacă la odihnă peste hotare. Dacă anul trecut numărul lor a fost mic, în acest an a crescut la nivelul care era anterior. Însă, străinii în Republica Moldova nu vin”, a spus economistul.

Analistul economic susține că pandemia a lovit diametral opus hotelurile, motelurile și pensiunile turistice. Hotelurile au înregistrat cea mai mare scădere. În 2019, până la pandemie, 214 mii de persoane au vizitat hotelurile moldovenești. În trimestrul II din anul trecut numărul acestora a scăzut la circa 60 de mii. După, a urmat o ușoară reabilitare, însă este de 3-4 ori mai puțin decât era anterior.

Pensiunile turistice, afirmă expertul, ca să supraviețuiască au nevoie anual de cel puțin 40-45 de mii de vizitatori. În 2019, până la pandemie, au fost circa 17 mii. În 2020, în al II-lea trimestru, numărul vizitatorilor a ajuns la 0. Însă drama pe care au trăit-o pensiunile a durat doar un trimestru. În trimestrul IV al anului trecut au fost în pensiunile din Republica Moldova 5800 de persoane, comparativ cu 3200 în trimestrul IV din 2019. În 2020 moldovenii, din cauza că nu au putut merge peste hotare, au salvat pensiunile. Au mers și le-au vizitat. În acest an, în I trimestru, deja 3200 de persoane au vizitat pensiunile, iar în al II-lea trimestru – 5000 de persoane. Totuși, în prezent, rata de ocupare a pensiunilor este de 15%, de trei ori mai puțin decât minimum necesar.

Veaceslav Ioniță a mai menționat că până la pandemie în pensiunile din Republica Moldova se odihneau anual circa 12 mii de moldoveni. Străinii erau aproape 6 mii de persoane. De când a început pandemia, numărul străinilor s-a redus și în prezent sunt aproape o mie de străini care ne vizitează anual. În schimb, numărul moldovenilor care vizitează pensiunile s-a ridicat la aproape 18 mii de persoane. În prezent, 95% dintre toți vizitatorii pensiunilor sunt cetățenii Republicii Moldova, față de media obișnuită de 80%.

Potrivit economistului, turismul moldovenesc are câteva caracteristici:

  1. Fiecare al treilea moldovean niciodată nu a fost la odihnă;
  2. Anual, circa 20% dintre moldoveni merg cel puțin odată la odihnă;
  3. Dintre aceștia, 6% merg de două și mai multe ori la odihnă, merg și peste hotare, dar se odihnesc și în interiorul țării;
  4. 2/3 dintre moldoveni merg la odihnă pe cont propriu, în special în Ucraina, Bulgaria și România;
  5. Doar 1 din 4 merge la odihnă în mod organizat, prin intermediul agențiilor de turism;
  6. Circa 310 mii de moldoveni, până la pandemie, plecau anual organizat peste hotare la odihnă, prin intermediul agențiilor de turism;
  7. Alții 310-350 de mii de moldoveni plecau individual.

De asemenea, analistul economic susține că rata turiștilor străini care vin în mod organizat în Republica Moldova, față de numărul moldovenilor care pleacă peste hotare, este de 1 la 16. La destrămarea URSS, Republica Moldova primea anual circa 300 de mii de persoane din afară, apoi numărul lor s-a redus la 20 mii și s-a menținut în jur de 20 de mii pe tot parcursul celor 30 de ani de independență. Însă, spune expertul, la acești 20 de mii, care vin în mod organizat, mai pot și adăugați alții 150-160 de mii, care vin pe cont propriu.

Veaceslav Ioniță declară că turismul este cea mai dinamică ramură la nivel global, are cei mai mulți angajați, însă în Republica Moldova acest sector este unul subdezvoltat. Dar aceasta, spune expertul nu poate fi o problemă, dar o provocare. Pe lângă multiplele forme de turism pe care Republica Moldova le poate dezvolta, țara are un potențial enorm de dezvoltare a turismului verde în zonele rurale, în mod special dezvoltarea turismului transfrontalier. A atrage un turist în Republica Moldova este cu mult mai dificil decât al convinge să vină pentru trei zile și poate vizita trei țări: România, Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit economistului, astăzi ramura turistică este una subestimată și la nivel global, deși este cea mai dinamică ramură. Anual turiștii străini, care vizitează o anumită țară, generează venituri directe de 1,2 trilioane de dolari. Iar banii pe care îi generează turismul în economia globală ajunge la 10 trilioane de dolari anual.

05 Nov. 2026, 12:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
05 Nov. 2026, 12:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Banca Națională a Moldovei a majorat rata de bază de la 9% la 11% anual, cu 2 puncte procentuale, invocând intensificarea presiunilor inflaționiste și creșterea riscurilor pentru stabilitatea prețurilor. Decizia a fost adoptată unanim în ședința din 5 noiembrie.

Potrivit băncii centrale, măsura urmărește să încurajeze economisirea, să diminueze consumul și să limiteze transmiterea scumpirilor la energie asupra altor produse și servicii.

Inflația anuală a ajuns în septembrie la 8,6%, în creștere cu 1,64 puncte procentuale față de august. Indicatorul depășește intervalul urmărit de BNM, cuprins între 3,5% și 6,5%, în jurul țintei de 5%.

Banca Națională estimează că inflația anuală va continua să crească până la sfârșitul acestui an, iar din primul trimestru al anului 2027 va începe să scadă. Revenirea în intervalul țintit este anticipată în trimestrul al treilea al anului viitor.

Pentru 2026, BNM prognozează o inflație medie anuală de 7,3%, iar pentru 2027 – de 6,9%. Estimările au fost majorate cu 0,1 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Revizuirea este explicată prin anticiparea unor ajustări mai ample ale tarifelor la serviciile reglementate, atât la sfârșitul acestui an, cât și pe parcursul anului 2027. BNM ia în calcul și prețuri mai mari la combustibili, pe fondul cotațiilor internaționale ale petrolului, precum și scumpirea alimentelor pe piețele internaționale începând cu anul viitor.

În trimestrul al treilea, inflația anuală a constituit în medie 7,3%, sub nivelul prognozat în august. Potrivit băncii centrale, diferența a fost determinată în principal de întârzierea ajustării tarifului la gazele naturale.

BNM constată că cererea internă rămâne robustă. Volumul creditelor noi în lei acordate persoanelor fizice a crescut cu 10,5% în trimestrul al treilea față de aceeași perioadă a anului trecut, fiind susținut de împrumuturile de consum și cele imobiliare. În septembrie, transferurile nete din străinătate în favoarea persoanelor fizice, calculate în dolari SUA, s-au majorat cu 26,44% în termeni anuali.

În trimestrul al treilea, dobânda medie la creditele noi în lei a ajuns la 9,17%, iar cea pentru depozitele noi la termen în moneda națională – la 5,74%. Volumul total al creditelor noi, în lei și în valută, a crescut cu 12,2% față de perioada similară din 2025.

Prin aceeași hotărâre, BNM a stabilit dobânda la creditele overnight la 13%, la operațiunile repo la 11,25% și la depozitele overnight la 9%. Normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate: 18% pentru mijloacele atrase în lei și valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.

Printre riscurile menționate de banca centrală se numără evoluția tarifelor la energie, tensiunile geopolitice și comerciale, condițiile meteo și producția agricolă de anul viitor. BNM indică și incertitudini legate de reforma salarizării în sectorul bugetar, deficitul bugetar și modul de acordare a compensațiilor pentru energie.